fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Diminuarea PIB pe S1, ajustată de la -4,7 la -4,5%. Scăderea producției industriale, principalul factor

INS a anunțat un rezultat de -4,5% al PIB pe S1 2020, deși a recalculat în jos rezultatul pe T2 cu circa 1,1 miliarde lei.… Mai mult

11.10.2020

La obiect

Paradox românesc pe piața asigurărilor de catastrofă: O comparație cu celelalte state UE la eficiența obligativității

România este printre puținele țări din Europa în care asigurarea locuințelor este obligatorie. Cu toate astea, doar una din cinci locuințe deține o asigurare împotriva… Mai mult

11.10.2020

Evenimentul

Acord semnat la Washington: un consorțiu de firme din SUA, România, Canada, Franța va dezvolta proiectul nuclear Cernavodă

Secretarul pentru Energie din SUA, Dan Brouillette, și ministrul român al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, au parafat vineri un proiect de… Mai mult

09.10.2020

La obiect

Salariile în plină pandemie: August 2020 – câștigul net, diminuat cu aproape trei procente față de iulie

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna august 2020 a fost de 5.337 lei, cu 131 de lei sau 2,4% mai… Mai mult

09.10.2020

Lider regional la abandonarea educației

de Marin Pana , 7.10.2020

România s-a situat în 2019 pe locul al treilea în UE la ponderea tinerilor care au părăsit școala și nu urmează o formă de pregătire profesională, cu un procentaj de 15,3%, după Spania (17,3%) și Malta (16,7%).

Proporţia celor care au părăsit timpuriu procesul de şcolarizare a scăzut pe ansamblul Uniuni Europene, de la 11% în anul 2015 până la 10,2% în anul 2019.

Procentajul celor care au părăsit timpuriu o formă de şcolarizare sau pregătire profesională ( numită în lb. engleză ”early school leavers”)  se referă la tinerii cu vârsta între 18 ani şi 24 de ani care nu s-au aflat într-o formă de învăţămînt la momentul cercetării efectuate sub egida Eurostat în cele patru săptămâni de dinaintea anchetei statistice.

Obiectivul fixat prin programul Europa 2020 este de reducere a acestui indicator sub pragul de 10%. Majoritatea regiunilor europene au îndeplinit acest obiectiv dar România apare cu doar două regiuni din opt sub limita stabilită și cu regiunea Vest aproape de această cerință din educație.

(Citiți și: ”Mihai Matei, ANIS: 23% dintre liceeni abandonează școala. La fiecare 4 ani, mediul de business pierde circa 15.000 de companii care ar putea fi dezvoltate de aceștia”)

Deși situația s-a mai îmbunătățit la nivel național, rămânem pe nedorita poziție de lider regional.

De remarcat faptul că în blocul estic se poate observa o linie destul de clară de demarcație, între România, Bulgaria și Ungaria, situate destul de clar sub media europeană și, prin contrast, Cehia, Polonia și Croația, care apar în statistici cu performanțe remarcabile în contextul UE. Este și una dintre diferențele majore dintre economia noastră și economia poloneză, care explică cel puțin performanța diferită în recuperarea decalajelor prin calitatea forței de muncă.

De reținut, procesul de ameliorare a abandonului în educație nu este unul de progrese continue. Deși majoritatea statelor UE şi-au îndeplinit propriile ţinte naţionale stabilite pentru anul 2020, Germania (10,3%) nu a reușit să atingă ținta după ce coborâse în 2015 și 2017 la 10,1% iar Danemarca a revenit în apropierea pragului (10,4% în 2018 și 9,9% în 2019 după ce coborâse la 7,5% în 2016). Fenomen, care, mai aproape de noi, se regăsește în Bulgaria ( cu o valoare în 2019 mai slabă decât în 2015).

La nivel regiunilor UE, proporția cea mai mare adulților tineri care renunță la educație se regăsește în sud-estul Bulgariei ( regiunea Yugoiztochen), cu nu mai puțin de 27,2%. Totuși, valorile cele mai reduse apar tot în noile state membre, în regiunea centrală de coastă a Croației (1,7%) și în cele care includ capitalele Cehiei și Lituaniei (1,9%, aviz Bucureștiului).

În România, problemele majore sunt concentrate în estul și, suprinzător, în centrul țării (unde componenta etnică pare să joace un rol destul de semnificativ), cu trei regiuni la valori aproximativ duble față de cerințele europene. De care se apropie Regiunea de Vest, zona capitalei și, mare supriză, o regiune situată pe axa sărăciei dar care a făcut progrese remarcabile la acest indicator de educație în ultimii ani (ar fi de urmărit cu ce rezultate), Sud-Vest Oltenia.

Tranziția de la educație la muncă se dovedește a fi mai dificilă pentru cei care părăsesc procesul educațional la o vârstă scăzută, cu carențe în alfabetizare și operarea cu concepte numerice, îndeosebi cei care provin din medii defavorizate. Un factor important, la care ar trebui să luăm și noi aminte, îl constituie și necesitatea de a pleca de acasă pentru a urma o formă de pregătire.

În context, ne confruntăm deja cu probleme în a găsi forţă de muncă cu o calificare satisfăcătoare. Abandonul educațional afectează capcitatea de a avea membri productivi ai societăţii pe termen foarte îndelungat, fiind foarte greu de reversat lipsa de pregătire la vârsta la care se putea desfăşura mai uşor acest proces.

Este o evoluţie care ne penaliza clar pe viitor în încercarea de a avea o economie competitivă şi care să crească ponderea producţiei cu valoare adăugată mai ridicată, singura capabilă să ne permită apropierea de Occident după ce vom epuiza resursa iniţială a nivelului relativ scăzut al salariilor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.10.2020

Un raspuns

  1. dorin valeriu
    8.10.2020, 7:45 am

    Graficul european “respecta” distributia populatiei rrome la nivelul continentului ! Cu o populatie rroma reprezentand 10% din total (cifre reale, nu cele rezultate din recensamant !) clasarea Romaniei pare corecta ! Sa va dau si un exemplu : in Bihor, la recensamant, 6% din cetateni s-au declarat de etnie rroma. Asta in conditiile in care in orasul Sacuieni, unde rromii reprezinta peste 10% din populatie (cca 1500 indivizi) doar … 250 s-au declarat rromi, restul sunt recenzati ca … maghiari.
    Revenim la vorba lui Stalin : important e cine numara ! Valabil, constat, si in contextul acesta …

Lăsați un comentariu


Stiri

Michael Horodniceanu, care a revoluționat traficul din New York, îl va consilia pro bono pe Nicușor Dan

Vladimir Ionescu

Nicușor Dan a obținut sprijinul profesorului american de origine română Michael Horodniceanu, care a condus timp de mai mulți ani tot ce a ținut de… Mai mult

Stiri

Șeful Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice, din Poliția Română, pus sub control judiciar

Vladimir Ionescu

Marius Eduard Moise, comisar şef în cadrul IGPR – Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice, a fost pus luni sub control judiciar, de către procurorii… Mai mult

Stiri

Eurostat: România, cea mai mare creștere la nivelul UE, în august, a lucrărilor de construcții

Raluca Florescu

România a înregistrat în august o creștere anuală de 12,4% a lucrărilor de construcții, cea mai mare la nivelul statelor membre, după cum reiese din… Mai mult

Stiri

Oficial: Capitala întră în scenariul roșu pentru 14 zile – școlile, restaurantele și teatrele se închid, purtarea măștii devine obligatorie și pe stradă

Vladimir Ionescu

Masca devine obligatorie în toate spațiile publice din Capitală, iar cursurile se mută în online, începând de marți, ora 00.00, conform măsurilor anunțate luni de… Mai mult

Stiri

Directorul medical Spitalului Colentina a demisionat. Unitatea este acum în totalitate destinată pacienților Covid

Vladimir Ionescu

Sabina Zurac (foto) a demisionat din poziția de director medical al Spitalului Colentina, vineri, înainte de anunțul autorităților potrivit căruia unitatea va trata exclusiv pacienți… Mai mult

Stiri

RePatriot App – aplicația care conectează românii de pretutindeni cu oportunitățile de acasă

Vladimir Ionescu

RePatriot anunță luni lansarea unei aplicații care apropie românii de pretutindeni – RePatriot App, cu ajutorul căreia ”poți fi mereu conectat cu oportunitățile pe care… Mai mult

Stiri

NASA și NOKIA instalează o rețea 4G pe Lună

Razvan Diaconu

Pentru a-și atinge obiectivul fixat pentru anul 2028 – acela de a crea o bază lunară care să poată susține prezența umană permanentă – NASA… Mai mult