fbpx

La obiect

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult

15.01.2021

Chestiunea

Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și… Mai mult

14.01.2021

La obiect

Analiză: Cum a schimbat pandemia obiceiurile de consum și economisire din România

Pandemia a schimbat în proporții semnificative obiceiurile de consum, dar și de economisire ale românilor, reiese din datele INS analizate de cursdeguvernare.ro. Rata de economisire… Mai mult

13.01.2021

La obiect

Salariul mediu pe economie a trecut pragul de 700 de euro în noiembrie. Semnal de frână tras de administrația publică

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna noiembrie 2020 a fost de 5.565 lei, cu 113 lei sau 2,1% mai mult… Mai mult

13.01.2021

Lider regional la abandonarea educației

de Marin Pana , 7.10.2020

România s-a situat în 2019 pe locul al treilea în UE la ponderea tinerilor care au părăsit școala și nu urmează o formă de pregătire profesională, cu un procentaj de 15,3%, după Spania (17,3%) și Malta (16,7%).

Proporţia celor care au părăsit timpuriu procesul de şcolarizare a scăzut pe ansamblul Uniuni Europene, de la 11% în anul 2015 până la 10,2% în anul 2019.

Procentajul celor care au părăsit timpuriu o formă de şcolarizare sau pregătire profesională ( numită în lb. engleză ”early school leavers”)  se referă la tinerii cu vârsta între 18 ani şi 24 de ani care nu s-au aflat într-o formă de învăţămînt la momentul cercetării efectuate sub egida Eurostat în cele patru săptămâni de dinaintea anchetei statistice.

Obiectivul fixat prin programul Europa 2020 este de reducere a acestui indicator sub pragul de 10%. Majoritatea regiunilor europene au îndeplinit acest obiectiv dar România apare cu doar două regiuni din opt sub limita stabilită și cu regiunea Vest aproape de această cerință din educație.

(Citiți și: ”Mihai Matei, ANIS: 23% dintre liceeni abandonează școala. La fiecare 4 ani, mediul de business pierde circa 15.000 de companii care ar putea fi dezvoltate de aceștia”)

Deși situația s-a mai îmbunătățit la nivel național, rămânem pe nedorita poziție de lider regional.

De remarcat faptul că în blocul estic se poate observa o linie destul de clară de demarcație, între România, Bulgaria și Ungaria, situate destul de clar sub media europeană și, prin contrast, Cehia, Polonia și Croația, care apar în statistici cu performanțe remarcabile în contextul UE. Este și una dintre diferențele majore dintre economia noastră și economia poloneză, care explică cel puțin performanța diferită în recuperarea decalajelor prin calitatea forței de muncă.

De reținut, procesul de ameliorare a abandonului în educație nu este unul de progrese continue. Deși majoritatea statelor UE şi-au îndeplinit propriile ţinte naţionale stabilite pentru anul 2020, Germania (10,3%) nu a reușit să atingă ținta după ce coborâse în 2015 și 2017 la 10,1% iar Danemarca a revenit în apropierea pragului (10,4% în 2018 și 9,9% în 2019 după ce coborâse la 7,5% în 2016). Fenomen, care, mai aproape de noi, se regăsește în Bulgaria ( cu o valoare în 2019 mai slabă decât în 2015).

La nivel regiunilor UE, proporția cea mai mare adulților tineri care renunță la educație se regăsește în sud-estul Bulgariei ( regiunea Yugoiztochen), cu nu mai puțin de 27,2%. Totuși, valorile cele mai reduse apar tot în noile state membre, în regiunea centrală de coastă a Croației (1,7%) și în cele care includ capitalele Cehiei și Lituaniei (1,9%, aviz Bucureștiului).

În România, problemele majore sunt concentrate în estul și, suprinzător, în centrul țării (unde componenta etnică pare să joace un rol destul de semnificativ), cu trei regiuni la valori aproximativ duble față de cerințele europene. De care se apropie Regiunea de Vest, zona capitalei și, mare supriză, o regiune situată pe axa sărăciei dar care a făcut progrese remarcabile la acest indicator de educație în ultimii ani (ar fi de urmărit cu ce rezultate), Sud-Vest Oltenia.

Tranziția de la educație la muncă se dovedește a fi mai dificilă pentru cei care părăsesc procesul educațional la o vârstă scăzută, cu carențe în alfabetizare și operarea cu concepte numerice, îndeosebi cei care provin din medii defavorizate. Un factor important, la care ar trebui să luăm și noi aminte, îl constituie și necesitatea de a pleca de acasă pentru a urma o formă de pregătire.

În context, ne confruntăm deja cu probleme în a găsi forţă de muncă cu o calificare satisfăcătoare. Abandonul educațional afectează capcitatea de a avea membri productivi ai societăţii pe termen foarte îndelungat, fiind foarte greu de reversat lipsa de pregătire la vârsta la care se putea desfăşura mai uşor acest proces.

Este o evoluţie care ne penaliza clar pe viitor în încercarea de a avea o economie competitivă şi care să crească ponderea producţiei cu valoare adăugată mai ridicată, singura capabilă să ne permită apropierea de Occident după ce vom epuiza resursa iniţială a nivelului relativ scăzut al salariilor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.10.2020

Un raspuns

  1. dorin valeriu
    8.10.2020, 7:45 am

    Graficul european “respecta” distributia populatiei rrome la nivelul continentului ! Cu o populatie rroma reprezentand 10% din total (cifre reale, nu cele rezultate din recensamant !) clasarea Romaniei pare corecta ! Sa va dau si un exemplu : in Bihor, la recensamant, 6% din cetateni s-au declarat de etnie rroma. Asta in conditiile in care in orasul Sacuieni, unde rromii reprezinta peste 10% din populatie (cca 1500 indivizi) doar … 250 s-au declarat rromi, restul sunt recenzati ca … maghiari.
    Revenim la vorba lui Stalin : important e cine numara ! Valabil, constat, si in contextul acesta …

Lăsați un comentariu


Stiri

Fost șef al Astra Asigurări și soția sa, condamnați în prima instanță

Vladimir Ionescu

Fostul director al companiei Astra Asigurări Radu Mustățea (foto) a fost condamnat de Tribunalul București la 4 ani, 8 luni și 10 zile de închisoare… Mai mult

Europa

Absențele de la muncă au revenit la nivelul anterior pandemiei, în Trim. III – s-a redus semnificativ șomajul tehnic și s-a renunțat la vacanțe

Iulian Soare

Absențele de la muncă, motivate și nemotivate, au coborât în trimestrul al III-lea al anului trecut la nivelul anterior pandemiei. S-a revenit din șomajul tehnic… Mai mult

Europa

Președintele Joe Biden a fost păzit de 150 de soldați ai Gărzii Naționale infectați cu COVID, la ceremonia de învestire

Iulian Soare

Între 150 și 200 dintre soldații Gărzii Naționale, aduși pentru asigurarea siguranței președintelui Joe Biden în ziua învestirii în funcție, au fost testați pozitiv privind… Mai mult

Europa

Timișoara și Cluj Napoca în topul mondial al orașelor în care se poate trăi sănătos

Adrian N Ionescu

Timișoara și Cluj-Napoca Două orașe din România au fost plasate în prima jumătate a unui clasament cu 40 de localități mari, la nivel mondial, în… Mai mult

Stiri

Radu Gavriș, înlocuit din funcția de coordonator al campaniei de luptă anti-Covid la Poliția București

Vladimir Ionescu

Radu Gavriș (foto), a fost demis luni din funcția de coordonator al acțiunilor anti-Covid la nivelul Poliției Capitalei, a anunțat ministrul de Interne, Lucian Bode,… Mai mult

Stiri

Dan Barna: Bugetul României este sub o presiune foarte mare

Vladimir Ionescu

Bugetul României este sub o presiune foarte mare, în momentul de faţă, din cauza necesităţii de a ne încadra în acel deficit de 7% agreat… Mai mult

Stiri

Ministerul Economiei: Aproape 60% din dosarele de granturi pentru capital de lucru au fost procesate

Alexandra Pele

Ministerul Economiei a procesat în ultima săptămână peste 3.800 de solicitări de granturi pentru capital de lucru, numărul de cereri admise fiind de 3.124. Astfel,… Mai mult