Mediul de business pierde, la fiecare patru ani, circa 15.000 de companii din cauza abandonului școlar cauzat de sărăcie, potrivit unui calcul realizat de Mihai Matei, președinte Asociației Patronale a Industriei de Software și servicii (ANIS).
În opinia sa, România ar trebuie să folosească o bună parte a fondurilor europene pe care le are la dispoziție pentru a pune la punct infrastructura de educație.
”În populația de 15-18 ani, populația de liceu, avem 23% dintre copii care nu merg la școală. În general, cauza este că nu își permit. Vorbim de 300.000 de copii la fiecare patru ani. Irosim un potențial uriaș. Dintre ei, măcar 5% ar putea fi viitorii antreprenori. Vorbim de 15.000 de companii, de oameni care ar dezvolta în România. Înainte de a avea internet și tablete mi-aș dori să avem băi în școli. În momentul în care aduci o masă caldă în școală, pentru mulți copii e o bucurie, copiii aceia vor veni la școală. Aș construi școli, toalete și cămine ca să ținem acești copii în școală. Tot întârziem să băgăm bani în zona asta. Cu fiecare an care trece pierdem încă o generație”, a declarat Mihai Matei.
INTERVENȚIA INTEGRALĂ din cadrul conferinței, aici:
Acest lucru se reflectă și în clasamentul DESI, realizat de Comisia Europeană, în care România stă bine doar la conectivitate, dar foarte prost la indicatorii care țin de abilitățile digitale ale populației.
Un alt indicator la care România stă prost este cel al digitalizării administrației publice. Mihai Matei este de părere că există patru mari investiții directe care ar putea fi realizate în zona de infrastructură digitală, care să permită ulterior digitalizarea facilă de către administrație.
- completarea cărților electronice de identitate (lege votată recent de Parlament) cu un sistem ”single sign on”, un sistem de identificare, ceva similar cu Google sau Microsoft, unde cetățenii să se poată conecta cu un user și să aibă acces la servicii publice;
- adoptarea unei politici publice care să stipuleze că orice sistem nou implementat de o instituție publică să fie interoperabil
- deschiderea către tehnologiile cloud;
- data centere regionale pentru instituții mari, care au nevoie să stocheze cantități mari de date (sistemul de justiție, administrația financiară etc);
- o poștă electronică națională care să faciliteze comunicarea dintre cetățean și instituțiile statului.
”Dacă toate sistemele astea se vor implementa, de multe ori e o problemă de voință politică, vom asista la dezvoltarea unei piețe locale de software. Nu avem o astfel de piață”, a mai explicat Mihai Matei.
Declarațiile au fost făcute la conferința ”Economia viitorului post-COVID”, organizată miercuri de cursdeguvernare.ro.
Urmărește-ne pe Google News
