Turbulenţele economice au învăluit Europa. Criza datoriilor suverane se extinde şi nu se întrevăd soluţii rapide. OCDE a revizuit dramatic creşterea prevăzută pentru zona euro în 2012, de la 2% la numai 0,2%. În SUA nu se conturează un acord pentru reducerea deficitului, caz în care reducerile automate de cheltuieli pot trimite ţara într-o nouă recesiune.
În acest context, România are şi avantaje comparativ cu alte ţări dar şi o serie de probleme structurale, ceea ce generează ameninţări pentru stabilitatea macroeconomică. Astăzi, câteva motive de pesimism.
1.Deşi băncile româneşti nu au apelat la ajutorul statului, iar principalii indicatori de solvabilitate arată bine, există o creştere semnificativă a restanţelor la plata creditelor contractate. Rata creditelor neperformante a evoluat pe traiectoria 7,89% în 2009, 11,85% în 2010 şi 14,18% în septembrie 2011.
2.Reducerea expunerilor pe România ale băncilor transnaţionale cu capital austriac şi grec va îngreuna creditarea şi va încetini procesul de reluare a creşterii economice. Păstrarea impozitării cu 16% a dobânzilor bancare (inclusiv aşa- numitul “impozit pe inflaţie”) este de natură să descurajeze economisirea într-un moment în care trebuie să ne bazăm tot mai mult pe resursele financiare interne.
3.Echilibarea bugetară şi ţinerea sub control a deficitului bugetar s-au făcut cu preţul reducerii drastice a cheltuielilor în domeniile sociale. Economiile de moment din sănătate şi învăţământ se vor vedea în starea de sănătate şi nivelul de pregătire a populaţiei. Cronicizarea unor boli acute netratate la timp şi corect riscă să afecteze bugetele pe termen lung iar creşterea criminalităţii asociată cu abandonul şcolar va avea costuri importante.
4. Creşterea economică din trimestrul trei 2011 a fost una conjuncturală, dată de vremea bună pentru agricultură şi de efectul de bază favorabil, prin raportare la imactul imediat al majorării TVA cu 5% din iulie 2010. Problemele pe care le întâmpină principalii parteneri din comerţul exterior, Germania şi Italia, se vor vedea în comenzile la export.
5.Reducerea drastică şi haotică a personalului şi a nivelului de retribuire în sectorul bugetar sunt de natură să scadă eficienţa instituţiilor publice şi să afecteze absorbţia fondurilor europene. Diminuarea sistematică a cheltuielilor materiale, îndeosebi pe partea de informatizare va reduce ritmul de lucru şi va îngreuna derularea procedurilor necesare pentru achiziţii şi decontarea banilor.
6.Dimensiunea relativ mică a economiei româneşti o face sensibilă la eventuale speculaţii. Dacă rezerva BNR este impresionantă pe o piaţă de mică adâncime, alte domenii nu sunt la fel de bine protejate. Mediul puţin concurenţial riscă să inducă majorări de preţuri la diverse categorii de produse şi servicii, cu influenţă pe indicele general de inflaţie.
Urmărește-ne pe Google News
