România figurează în evaluarea Eurostat publicată cu ocazia Zilelor Europene ale Cercetării și Inovării cu doar doar 2 criterii din 17 peste media UE și patru domenii în regres, la configurarea politicilor de dezvoltare sustenabilă. Iată cum arată sintetic situația țării noastre și punctajele cu care a fost creditată de specialiștii de la Bruxelles:
Cel mai ridicat punctaj pe un domeniu situat deasupra mediei europene a fost obținut (oarecum ironic) la parteneriatul pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare sustenabilă, respectiv +37,69.
La celălat domeniu aflat pe plus (restul de 15 sunt pe minus !), energia accesibilă și curată (+23,08), figurăm în regres (suntem la dreapta față de axa verticală de referință).
De altfel, țara noastră a mai dat înapoi și la alte trei domenii unde eram, oricum, sub media UE: CONSUMUL RESPONSABIL ȘI PRODUCȚIA (punctaj -19,14, cu -2,0 la progres), egalitatea de gen (-16,02) și, mai ales, din perspectiva faptului că aici suntem cel mai departe de practica europeană, EDUCAȚIA DE CALITATE (-95,21 ! și în scădere).
În alte nouă privințe, România a înregistrat progrese, cel mai important fiind, în contextul creșterii robuste a PIB din ultimii ani față de media UE, eradicarea sărăciei. Cu toate acestea, rămânem la un nivel îngrijorător în materie, punctajul de -61,99 fiind cel mai redus dintre toate cele consemnate la cele 12 domenii cu progres.
Celelalte opt domenii rămase, sunt, „în ordinea numerelor de pe tricou”, siguranța alimentară (-1,71), protecția ecosistemelor (-17,13), acțiunile privind schimbările climatice (-17,82), urmate la mare distanță de industrie, inovare și infrastructură (-32,51), sustenabilitatea orașelor și comunităților (-36,17), pace, justiție și instituții puternice (-40,67%), munca decentă și creșterea economică (-44,39) și viața sănătoasă (-52,82).
Recapitulând, stăm slab per total, cu doar 2 din 17 obiective bine plasate în context european ( dintre care doar energia alternativă contează realmente, dar atenție că dăm ușor înapoi) și avem mult de recuperat pentru a prinde din urmă plutonul principal, penalizați semnificativ și în creștere de modul în care înțelegem consumul, producția și educația.
Adică ne străduim „să facem bine” din perspectivă cantitativă, dar ratăm „cu grație” trei elemente preponderent calitative, fundamentale pentru o dezvoltare sustenabilă, la nivel de secol XXI. În fine și fără alte comentarii pentru că degeaba e semnalată situația de ani de zile dar tot vrea nimeni să ia măsuri acolo unde se derulează interese imediate, suntem lanterna roșie patentată a UE la cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare (0,48% din PIB față de reperul de 3% stabilit la nivel comunitar).
Imaginea de mai sus face cât o mie de cuvinte în privința perspectivelor de dezvoltare cu valoare adăugată mare și de evitare a capcanei venitului mijociu.
Spre care ne îndreptăm în pas voios, mulțumiți că pentru moment am părăsit (nu la toți indicatorii, după cum s-a văzut mai sus), subsolul clasamentelor europene.
***
