joi

2 februarie, 2023

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

27 iulie, 2011

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dispus, marți, ca statul român să-i plătească despăgubiri morale de 9.000 de euro unei românce care a fost atacată, în anul 2000, de 7 câini vagabonzi, pentru că autoritățile române nu au întreprins până în acel an nicio măsură eficientă pentru protejarea oamenilor de maidanezi.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, Curtea de la Strasbourg a constatat încălcarea art. 8 şi 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care garantează dreptul la viaţă privată şi dreptul la un proces echitabil, în cauza Georgel şi Georgeta Stoicescu împotriva României.

”CEDO a apreciat cu majoritate (6 contra 1) că insuficienţa măsurilor luate de către autorităţi pentru a soluţiona problema câinilor comunitari, combinată cu lipsa unui remediu efectiv pentru prejudiciul produs, conduc la încălcarea articolului 8 din Convenţie”, a precizat MAE.


La momentul incidentului reclamat de femeia atacată de câini, Traian Băsescu deținea funcția de primar general al Bucureștiului de circa 4 luni. În primul său mandat la primăre, Băsescu a luat, însă, măsuri pentru eutanasierea câinilor vagabonzi, generând proteste ale unor organizații pentru apărarea animalelor. Potrivit statisticilor prezentate de Băsescu la finalul primului său madat de primar, în 2004, numărul cazurilor de oameni mușcați de câinii vagabonzi în București ar fi scăzut de la 1.500 pe lună la 200 pe lună.

Faptele reținute de CEDO:

–          La data de 24 octombrie 2000, reclamanta Georgeta Stoicescu a fost atacată, muşcată şi aruncată la pământ de 7 câini comunitari, în faţa casei sale din cartierul Pajura, Bucureşti. În urma atacului, reclamanta a fost rănită la cap şi picior (femur fracturat).

–          După atacul suferit, starea de sănătate a reclamantei s-a deteriorat, astfel încât la 4 iunie 2003 ea a fost încadrată în categoria persoanelor cu handicap. Reclamanta a început să sufere de amnezie, dureri de umeri şi picioare şi să prezinte dificultăţi în ceea ce priveşte alimentaţia. Femeia trăia într-o stare continuă de anxietate şi n-a mai părăsit domiciliul de teama unui alt atac.


–          Raportat la starea de fapt din speţă, CEDO a reţinut că, potrivit relatărilor mass-media, la momentul incidentului, numărul câinilor comunitari era deja o problemă veche, semnalată încă din anii 1990. De asemenea, potrivit aceleiaşi surse, în anul 2000 numărul câinilor din Bucureşti se ridica la 200.000.

–          Cu privire la încălcarea articolului 8 din Convenţie, CEDO a reţinut că, în urma atacului câinilor comunitari şi a consecinţelor sale, reclamanta a suferit, în mod incontestabil, atât din punct de vedere fizic cât şi psihic.

Ce NU au făcut autoritățile

–          Instanţa europeană a observat că autorităţile naţionale dispuneau la momentul incidentului de informaţii abundente şi detaliate cu privire la problema câinilor comunitari şi a pericolului pe care aceştia îl reprezentau pentru populaţie.

–          Mai mult, s-a reţinut că, încă înainte de atacul suferit de reclamantă, exista o bază legală pentru crearea unei structuri specifice de supraveghere a câinilor comunitari, iar aceste reglementări în materie au fost de mai multe ori modificate, în principal în ceea ce priveşte organizarea şi controlul acestei structuri.

–          S-a constatat că în ciuda reglementărilor legale existente, problema câinilor comunitari nu s-a îmbunătăţit.

–          CEDO a acceptat argumentul Guvernului României potrivit căruia responsabilitatea pentru problema câinilor comunitari revine şi societăţii civile. Sub acest aspect, s-a arătat că nu trebuie să se impună autorităţilor o sarcină excesivă sau insuportabilă în ceea ce priveşte priorităţile şi resursele.

–          Curtea a remarcat că nu s-a menţionat nicio măsură concretă pe care autorităţile ar fi  luat-o la momentul respectiv (în anul 2000 – n.r.) în vederea soluţionării problemei câinilor comunitari şi nu s-a demonstrat că legislaţia şi practica din acest domeniu ar fi fost de natură să acorde un remediu adecvat victimelor atacurilor câinilor comunitari.

–          Cu privire la situaţia particulară a reclamantei, s-a arătat că, în ciuda faptului că printr-o hotărâre nedefinitivă i s-a recunoscut dreptul la despăgubire, aceasta nu şi-a văzut satisfăcut dreptul la repararea prejudiciului, instanţele respingându-i acţiunea din motive procedurale.

Decizia CEDO arată cu degetul la autoritățile locale bucureștene din 2000

–          CEDO a apreciat cu majoritate (6 contra 1) că insuficienţa măsurilor luate de către autorităţi pentru a soluţiona problema câinilor comunitari, combinată cu lipsa unui remediu efectiv pentru prejudiciul produs, conduc la încălcarea articolului 8 din Convenţie.

–          În ceea ce priveşte încălcarea articolului 6[1] din Convenţie, s-a constatat că sarcina impusă reclamantei, de a identifica autoritatea responsabilă cu supravegherea organismului competent în ceea ce priveşte câinii comunitari, a fost disproporţionată, în condiţiile în care potrivit legislaţiei interne consiliile municipale sunt însărcinate să creeze structuri care să gestioneze situaţia câinilor comunitari şi primăriile sunt însărcinate cu punerea în aplicare a politicilor consiliilor municipale.

–          În consecinţă, Curtea a considerat în unanimitate că reclamanta nu a putut cere repararea prejudiciului pentru atacul suferit şi a concluzionat că nu a beneficiat de un drept de acces efectiv la un tribunal.

–          În temeiul articolului 41 din Convenţie, Curtea a obligat statul român să plătească reclamantei 9.000 EUR cu titlu de daune morale şi 20 EUR pentru cheltuieli de judecată.

Victima a murit in anul 2007, din cauze care nu au legătură cu speța de la CEDO, iar despăgubirile le primeșțte soțul ei, care a continuat procesul, potrivit site-ului avocatnet.ro

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

România a reușit să facă progrese semnificative în ceea ce privește recuperarea decalajului față de media în privind PIB-ului pe cap de locuitor. Odată cu aderarea la NATO

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: