Analiză

Deficitul bugetar – la ce să ne aşteptăm

Situaţiile oficiale prezentate în ultimii ani în materie de execuţie bugetară arată că trimestrul trei, de finalul căruia ne apropiem deja (cu un sold de… Mai mult

09.10.2019

La obiect

România şi ţintele fixate prin strategia Europa 2020. Punctele tari și punctele slabe

Prin strategia Europa 2020 (adoptată de Consiliul European în iunie 2010) , au fost stabilite ţinte la cinci indicatori apreciaţi ca fiind semnificativi pentru dezvoltarea… Mai mult

08.10.2019

Europa

Indexul Regional al Competitivității: Cum stau regiunile românești și de ce

București -Ilfov, regiunea din România cu cel mai mare scor (55,92 din 100 maxim posibil) în Indexul Regional al Competitivității 2019, se află abia pe… Mai mult

07.10.2019

Analiză

T2 din 2019 – Venitul mediu lunar s-a dublat din 2014 încoace

Datele publicate de INS pentru trimestrul II 2019 arată că veniturile românilor au depășit nivelul de 1.800 lei lunar pe persoană. Ele au fost de… Mai mult

07.10.2019

Cronicile

Pe primul loc, din 27 de ţări: 20% din condamnările CEDO pentru încălcarea drepturilor fundamentale sunt împotriva României

de Vladimir Ionescu 16.6.2011

Cele mai multe verdicte de condamnare ale Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) de la Strasbourg sunt referitoare la România, cu mult mai multe decât în cazul Poloniei şi Bulgariei, reliefează raportul Agenţiei europene pentru drepturi fundamentale (FRA) pe 2010, consultat de Agerpres.

Astfel, dintre cele 657 de verdicte ale CEDO privitoare la încălcarea drepturilor fundamentale, 135 sunt referitoare la România, cu mult înaintea Poloniei (87) şi a Bulgariei (69). Alte ţări din cadrul UE cu multe verdicte de condamnare pentru încălcări ale drepturilor fundamentale sunt Italia (61), Grecia (53) şi Slovacia (40), iar la polul opus se află Estonia (1), Irlanda şi Olanda (2), respectiv Slovenia, Malta şi Letonia, câte trei.

Totuşi, conform raportului FRA, numărul condamnărilor pentru încălcarea drepturilor fundamentale a scăzut în 2010 atât în cazul României (-18), cât şi al Poloniei (-36), în timp ce în cel al Bulgariei acesta a crescut cu opt. Practic, alături de Franţa (28 de condamnări, +8) şi Germania (29 de condamnări, +11), Bulgaria înregistrează cea mai semnificativă creştere dintre cele 27 de ţări ale UE plus Croaţia analizate în raport.

Din cele 135 de condamnări dictate de CEDO împotriva României în 2010, 30 au fost pentru încălcarea dreptului la un proces corect (-26) şi 16 pentru lungimea exagerată a procesului, la fel ca în anul precedent (2009). Din punctul de vedere al încălcării dreptului la un proces corect, pe locurile următoare se află ca număr de condamnări Polonia (20, în scădere cu una), Franţa (10, +5) şi Grecia (8, -8).

România stă mult mai bine din punctul de vedere al condamnărilor pentru prelungirea exagerată a procesului, unde se află abia pe locul al 7-lea în UE, după Italia (44), Polonia (37), Grecia (33), Bulgaria (31), Germania şi Slovacia (câte 29).

Pe de altă parte, România deţine un nedorit prim loc la condamnări de către CEDO pentru tratament degradant sau inuman, nu mai puţin de 22, aproape jumătate din cele dictate împotriva tuturor ţărilor UE (48 în total).

În 2010, cu excepţia Danemarcei, toate ţările UE au fost condamnate la CEDO cel puţin o dată pentru încălcarea drepturilor omului.

Din punctul de vedere al instituţiilor pentru respectarea drepturilor omului, România este acreditată la categoria C, în timp ce ţări ca Danemarca, Franţa, Germania, Marea Britanie sau Polonia sunt acreditate la categoria A, Olanda, Belgia, Austria, Slovacia şi Slovenia sunt la categoria B, iar state ca Bulgaria, Ungaria şi Cipru sunt neacreditate.

Raportul recomandă la capitolul ‘Măsuri generale’ creşterea gradului de protecţie pentru victime, exemplificând în acest sens cu adoptarea de către România a Codului de procedură penală în iunie 2010, care va intra în vigoare în 2012. Raportul FRA apreciază faptul că victimei îi sunt garantate pe durata procesului drepturile la informare, ajutor legal, protecţie şi despăgubire, precum şi dreptul la servicii de mediere.

Pe de altă parte, raportul deplânge ‘sărăcia extremă şi excluderea socială persistentă în cadrul comunităţilor de romi’. Romii rămân grupul minoritar cel mai cronfruntat cu discriminarea în UE, subliniază raportul FRA, care alocă un spaţiu important ‘repatrierilor’ romilor din Franţa în România şi Bulgaria în vara anului 2010.

Documentul subliniază că în cadrul Comisiei Europene (CE) a fost înfiinţat un comitet de lucru pentru analizarea situaţiei romilor din Franţa, cu participarea vicepreşedintei CE, Viviane Reding, a comisarului european pentru ocupare, afaceri sociale şi incluziune, Laszlo Andor, şi a comisarului pentru afaceri interne, Cecilia Malmstrom, care are drept misiune evaluarea modului în care au fost utilizate fondurile UE pentru integrarea romilor şi eficienţa lor.

Conform autorităţilor franceze, un număr total de 979 de cetăţeni români şi bulgari de etnie romă au fost repatriaţi din Franţa între 28 iulie şi 27 august 2010. Dintre acestea, 828 ar fi fost repatrieri voluntare şi 151 forţate. Autorităţile din Pisa au asigurat la rândul lor fonduri pentru repatrierea în România a 100 de romi, iar Danemarca şi Suedia au expulzat 23 şi respectiv 50 de cetăţeni români de etnie romă.

Raportul FRA citează rezultatele unui sondaj în rândul etnicilor romi al European Social Survey (ESS) în şapte ţări din centrul şi sud-estul Europei, conform căruia în Polonia se înregistrează cea mai mare diferenţă de ocupare profesională între populaţia generală şi cea de etnie romă, respectiv 30%. În România diferenţa este de 28%, în condiţiile în care 17% dintre romi susţin că au o slujbă, iar în cazul românilor procentul este de 45%. În Ungaria se înregistrează cea mai mică diferenţă de ocupare din cele şapte ţări, de doar 10%, 31% dintre romi declarând că au un loc de muncă.

Un sondaj al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), efectuat în România şi citat în raport, evidenţiază că numai 54% dintre respondenţi se simt confortabil să aibă colegi de serviciu romi, faţă de 69% şi respectiv 84% în cazul unor colegi de serviciu maghiari sau germani, menţionează Raportul FRA citat de Agerpres.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.6.2011

Un raspuns

  1. O zi obişnuită – 16 Iunie / “România găurilor negre: justiţie, fonduri UE şi Bechtel” « Politeía
    16.6.2011, 6:35 am

    […] Pe primul loc, din 27 de ţări: 20% din condamnările CEDO pentru încălcarea drepturilor fundamentale sunt împotriva României. Cele mai multe verdicte de condamnare ale Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) de la Strasbourg sunt referitoare la România, cu mult mai multe decât în cazul Poloniei şi Bulgariei, reliefează raportul Agenţiei europene pentru drepturi fundamentale (FRA) pe 2010, consultat de Agerpres.  Astfel, dintre cele 657 de verdicte ale CEDO privitoare la încălcarea drepturilor fundamentale, 135 sunt referitoare la România, cu mult înaintea Poloniei (87) şi a Bulgariei (69). Alte ţări din cadrul UE cu multe verdicte de condamnare pentru încălcări ale drepturilor fundamentale sunt Italia (61), Grecia (53) şi Slovacia (40), iar la polul opus se află Estonia (1), Irlanda şi Olanda (2), respectiv Slovenia, Malta şi Letonia, câte trei. România stă mult mai bine din punctul de vedere al condamnărilor pentru prelungirea exagerată a procesului, unde se află abia pe locul al 7-lea în UE, după Italia (44), Polonia (37), Grecia (33), Bulgaria (31), Germania şi Slovacia (câte 29).  Pe de altă parte, România deţine un nedorit prim loc la condamnări de către CEDO pentru tratament degradant sau inuman, nu mai puţin de 22, aproape jumătate din cele dictate împotriva tuturor ţărilor UE (48 în total). Mai multe pe Curs de Guvernare. […]

Lăsați un comentariu


Stiri

Sindicat: ANAF organizează concursuri doar pentru posturi de conducere. Deficitul mare este la posturile de execuție

Vladimir Ionescu

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a scos la concurs peste 60 de posturi de conducere din cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice şi administraţiilor… Mai mult

Europa

Sistemul bancar european sub presiune: De la provocările dobânzilor negative, la cele ale digitalizării

Adrian N Ionescu

  Scăderea profitabilității băncilor europene este rezultatul dobânzilor negative induse de politica monetară a Băncii Centrale Europene (BCE), dar și al concurenței companiilor financiare digitale.… Mai mult

Stiri

Rezidențiat 2019 / Ministrul Sănătății îi propune președintelui Iohannis o “soluție”: Interimar la Educație pentru 2 zile

Vladimir Ionescu

Numirea unui ministru al Educației interimar pentru doar două zile este soluția pe care ministrul Sănătății, Sorina Pintea, i-o propune președintelui Klaus Iohannis. Așa-zisa soluție… Mai mult

Europa

Bruxelles continuă procedurile: Acordul pentru Brexit va fi supus votului, marți, în Parlamentul European

Iulian Soare

Bruxelles-ul, scrie The Guardian, evită să se lase atras în drama politică desfășurată la Westminster (sediul Parlamentului britanic). Ambasadorii statelor UE, reuniți duminică dimineață, în… Mai mult

Europa

Donald Tusk va candida pentru poziția de lider al Partidului Popular European

Iulian Soare

Donald Tusk, președintele în funcție al Consiliului European, a fost nominalizat de partidul său din Polonia, Platforma Civică, drept candidat la șefia Partidului Popular European… Mai mult

Europa

Cele 3 scrisori contradictorii ale Londrei către Bruxelles, în chestiunea Brexit

Iulian Soare

Boris Johnson a trimis la Bruxelles, după votul de sâmbătă din Camera Comunelor, trei scrisori oficiale, scrie The Guardian: în prima, nesemnată și considerată ca… Mai mult

Stiri

Misiunea primului echipaj exclusiv feminin care a pășit pe Lună, un succes

Iulian Soare

Prima misiune în afara Stației Spațiale Internaționale (ISS) efectuată de o echipă formată doar din astronaute, s-a încheiat cu succes vineri seară, a anunțat NASA,… Mai mult