marți

28 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

6 ianuarie, 2022

Guvernul României a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu o cerere privind suspendarea aplicării dispoziţiei din Pachetul Mobilitate I, reglementare ce instituie obligaţia întoarcerii vehiculului la unul dintre centrele operaţionale în opt săptămâni de la plecare.

”Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) şi Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cu privire la faptul că Guvernul României a sesizat, în cursul zilei de 5 ianuarie 2022, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu o cerere privind suspendarea aplicării dispoziţiei din Pachetul Mobilitate I care instituie obligaţia întoarcerii vehiculului la unul dintre centrele operaţionale în termen de 8 săptămâni de la plecare – obligaţie care urmează să se aplice de la 21 februarie 2022”, au transmis, miercuri seară, cele două ministere.

Cererea vine în continuarea demersurilor derulate de statul român la CJUE în legătură cu Pachetul Mobilitate I, menționează comunicatul.


Depunerea cererii vine în continuarea demersurilor derulate până acum de statul român la CJUE în legătură cu Pachetul Mobilitate I, menționează comunicatul:

”În acest sens, MTI şi MAE reamintesc că, la data de 23 octombrie 2020, România a iniţiat trei acţiuni în anularea parţială a actelor UE care formează pachetul menţionat. Dispoziţiile vizate de cele trei acţiuni privesc aspecte care, potrivit Guvernului României, vor avea implicaţii negative semnificative asupra pieţei interne şi vor afecta competitivitatea transportului de mărfuri în Uniune, respectiv: interdicţia efectuării perioadei normale de repaus săptămânal la bordul vehiculului; obligaţia întoarcerii periodice a conducătorului auto la centrul operaţional al angajatorului sau la locul său de reşedinţă; obligaţia întoarcerii vehiculului la unul din centrele operaţionale în termen de 8 săptămâni de la plecare; stabilirea de limitări suplimentare la efectuarea operaţiunilor de cabotaj; instituirea unor norme specifice privind detaşarea conducătorilor auto”.

De asemenea, la data de 11 februarie 2021, statul român a intervenit în 12 acţiuni în anulare vizând acelaşi pachet, iniţiate de state membre UE cu interese similare României (Bulgaria, Cipru, Lituania, Malta, Polonia şi Ungaria).

”Toate aceste demersuri ale autorităţilor române la CJUE sunt efectuate în cadrul eforturilor constante derulate de autorităţile române pentru a contracara caracterul restrictiv şi disproporţionat al anumitor prevederi ale Pachetului Mobilitate I”, se maia artă în comunicat.


Cele trei acte legislative care alcătuiesc Pachetul Mobilitate I şi împotriva cărora Guvernul României a introdus acţiuni în anulare parţială:

  • Regulamentul (UE) 2020/1054 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce priveşte cerinţele minime referitoare la duratele de conducere zilnice şi săptămânale maxime, pauzele minime şi perioadele de repaus zilnic şi săptămânal şi a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce priveşte poziţionarea prin intermediul tahografelor;
  • Regulamentul (UE) 2020/1055 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 şi (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluţiile sectorului transportului rutier;
  • Directiva (UE) 2020/1057 a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 iulie 2020 de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE şi la Directiva 2014/67/UE privind detaşarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier şi de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce priveşte cerinţele de control şi a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.
Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

România s-a opus adoptării celor trei acte legislative, alături de celelalte 8 state membre cu interese similare în această materie (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia).

Statul român a votat împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: