România cere Ungariei clarificarea declarațiilor agresive ale oficialilor maghiari privind cooperarea  sistemelor de gaze naturale - CursDeGuvernare.ro
duminică

5 decembrie, 2021

România cere Ungariei clarificarea declarațiilor agresive ale oficialilor maghiari privind cooperarea  sistemelor de gaze naturale

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

30 iunie, 2018

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a cerut clarificări Ungariei, prin ambasada de la București, privind motivația unor declarații șocante emise de ministrul de externe  maghiar și de oficiali ai sistemului de gaze maghiar.

MAE „consideră că vehicularea unor informaţii incorecte în ce priveşte România vine în contradicţie cu spiritul Parteneriatului strategic încheiat între România şi Ungaria şi al relaţiilor bilaterale de cooperare, respect şi încredere reciprocă fireşti dintre două state europene, membre UE şi NATO”, spune un comunicat MAE.

Ministrul de Externe maghiar, Peter Szijjarto, a acuzat România că și-ar încălca angajamentele privind interconectarea sistemelor de gaze naturale și reversibilitatea fluxurilor.


Într-o conferință în domeniu din Washinghton, Peter Szijjarto a mai spus că este important să se menţină presiunea asupra României pentru a începe extragerea gazului din rezervele sale din Marea Neagră începând din 2022.

Încă din decembrie anul trecut, două companii din Ungaria au rezervat capacitate de transport prin tronsonul românesc al gazoductului paneuropean BRUA, până în anul 2037.

Pe de altă parte, tocmai Ungaria a surprins anul trecut prin decizia de a nu mai construi pe teritoriul său, tronsonul BRUA spre Austria, intrând astfel în conflict cu Comisia Europeană.

Comisia Europeană susține proiectul strategic prin care gazele din Regiunea Caspică ar trebui să ajungă în Europa.


La rândul său, Kristof Terhes, directorul general al FGSZ (omologul Transgaz din Ungaria), a spus că România nu ar putea consuma gazele din Marea Neagră în lipsa industriei şi a petrochimiei, exportul fiind astfel cea mai bună soluţie.

„Nu aveţi petrochimie, nu puteţi folosi gazele naturale ca materie primă. Ce faceţi cu gazul? Îl ardeţi, faceţi un foc mare?”, a declarat șeful FGSZ, într-o conferință organizată la București.

Aceste declarații sunt făcute într-o perioadă în care sunt așteptate deciziile finale de investiție ale companiilor angajate în proiectele de exploatare a gazelor din Marea Neagră, Iar Parlamentul dezbate o mult amânată lege a operațiunilor offshore.

Contradicții flagrante

MAE român amintește Ungariei că „operatorul român de transport al gazelor naturale în data de 4 iunie 2018 privind lansarea construcției infrastructurii BRUA faza I pe teritoriul României, care presupune importante fonduri alocate de această companie românească pentru asigurarea conexiunii spre zona Europei Centrale”.

Și, „în plus, oficialii din Ungaria sunt, cu siguranţă, la curent cu dialogul frecvent și deschis între companiile naționale din România și Ungaria pe aceste teme. Reamintim părții ungare că, la sfârşitul anului trecut, entități din Ungaria au participat la procesul de rezervare a capacității de transport a gazelor naturale pentru segmentul BRUA dintre România și Ungaria”, spune comunicatul MAE.

„De aceea, organizarea de evenimente publice în România prin care să fie promovate idei contrare acestui spirit de cooperare este nejustificată şi inoportună”, mai spune MAE.

Directorul transporatorului de gaze maghiar FGSZ mai spusese, în aceeași conferință de la București, că producția din Marea Neagră va ajunge în Ungaria, iar de acolo în Slovacia, Ucraina, Serbia sau Croația și doar indirect către Austria.

Totuși, operatorii din Marea Neagră analizează ipoteza de a exporta gazele direct către Ucraina și Bulgaria, eventual prin punctele de acces ale conductelor de tranzit deja existente între Isaccea – Negru Vodă.

Pe de altă parte, tocmai producția de gaze din Marea Neagră ar putea relansa petrochimia românească și ar încuraja dezvoltarea racordarea tuturor gospodăriilor. Recent, OMV chiar a anunțat că va relua producția petrochimică.

Comunicatul MAE remarcă, la rândul său, faptul că, în timp ce eforturile României în construcția BRUA continuă, „partea ungară a evitat să își asume investițiile necesare pe teritoriul său pentru completarea coridorului BRUA conform angajamentelor regionale”.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

„De asemenea, reamintim că în aceste zile, la reuniunea regională CESEC organizată sub egida Comisiei Europene, au fost salutate progresele remarcabile ale României în implementarea proiectului BRUA, fapt consemnat în Comunicatul final al reuniunii și subliniat de Comisarul european pentru energie și schimbări climatice, Miguel Arias Canete” , spune MAE.

Ministerul Afacerilor Externe conchide: „România va continua să acționeze cu bună credință pentru îndeplinirea angajamentelor sale în cadrul Uniunii Europene privind Uniunea Energetică, asigurând dezvoltarea infrastructurii de interconectare la nivel regional în domeniul gazelor naturale și va acționa cu fermitate pentru ca obiectivul diversificării surselor de aprovizionare cu gaze să fie îndeplinit”.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

A apărut nr. 88 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare: Din cele 192 de pagini, 22 sunt alocate unei serii de analize care focalizează pe marea problemă...

rrr