România și alte patru state – Bulgaria, Ungaria, Polonia şi Slovacia – au solicitat Comisiei Europene prelungirea restricţiilor pentru importurile de cereale din Ucraina până la sfârşitul acestui an. De asemenea, România mai cere introducerea uleiului și mierii pe lista restricțiilor, precum şi acordarea unui sprijin de 30 euro/pe tonă pentru exportul cerealelor din România.
Lista solicitărilor în domeniul agriculturii pe care România le solicită Comisiei Europene
Prelungirea interdicțiilor pentru importurile ucrainene
Ministrul Agriculturii a semnat deja un acord cu alte patru state afectate de războiul de la graniţa României, respectiv Bulgaria, Ungaria, Polonia şi Slovacia, pentru prelungirea restricţiilor până la 31 decembrie 2023.
În opinia ministrului Florin Barbu, Comisia Europeană nu ar avea argumente ca să nu prelungească interdicţia importurilor de grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea soarelui din Ucraina şi după data de 15 septembrie, mai ales că ministrul ucrainean al Agriculturii a confirmat că România nu este piaţă de desfacere pentru cerealele ucrainene. „Cred că lucrurile sunt foarte clare şi CE nu ar avea niciun argument, lucru pe care l-am spus şi CE, dar l-am înştiinţat şi pe comisarul european pe agricultură, Janusz Wojciechowski”, a declarat Florin Barbu, într-un interviu acordat Agerpres.
30 de euro pentru tona de cereale românești exportate, pentru a acoperi creșterea prețurilor de transport generată de cerealele ucrainene
Ministrul a mai solicitat Comisiei acordarea unui sprijin pentru fermierii români de 30 euro pe tonă pentru exportul cerealelor din România. „Ştim că Portul Constanţa a fost destul de aglomerat, iar cheltuielile cu transportul ale fermierilor români au crescut foarte mult. De aceea am solicitat comisarului inclusiv acordarea unui sprijin de 30 euro pe tona de cereale pentru exportul cerealelor din România, având în vedere creşterea preţurilor la transport pentru fermierii români. Putem vedea pe bursă că preţul unei tone de cereale este de 200 de euro, iar aproape 50-60 euro reprezintă costuri cu transportul, diferenţa fiind foarte mare faţă de anii precedenţi”, a explicat el.
Introducerea uleiului și mierii pe lista restricțiilor
Ministerul Agriuclturii analizează suplimentarea listei supusă interdicţiei cu două noi produse, respectiv miere şi ulei.
„Am discutat cu ministrul bulgar al Agriculturii şi s-a luat în analiză în grupurile de lucru de la Comisie suplimentarea acestei liste, iar pentru România vorbim de ulei şi miere, deci încă două produse. Sigur, România, pe miere şi pe ulei, are grad de autosuficienţă şi consider că acele produse care vin din Ucraina ar trebui destinate ţărilor care nu au acest grad de autosuficienţă. Este un lucru extrem de important extinderea acestei liste cu produse în aşa fel încât fermierii şi producătorii români să nu fie afectaţi”, a mai spus Barbu.
Derogarea de la regulile privind rotația culturilor
Ministrul Agriuclturii a declarat pentru Agerpres că va încerca să convingă Bruxelles-ul să prelungească derogările pentru fermieri cu privire la rotaţia culturilor şi asigurarea zonelor neproductive şi pentru anul 2024, având în vedere că România se încadrează în standardul Uniunii Europene de 4%, cu aproape un milion de hectare neproductive şi încă 850.000 de hectare existente de-a lungul canalelor de irigaţii şi de desecare.
„Cred că nu este corect ca pârloaga să se realizeze pe beneficiar. Din punctul meu de vedere ar trebui să se realizeze la nivelul statului”, a menţionat ministrul Agriculturii.
Acesta a subliniat că împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) va elabora un studiu pe care îl va transmite Comisiei Europene, pentru a lua în considerare modificarea regulamentului european, care ar trebui să se aplice specific pe fiecare ţară.
„România în momentul de faţă deţine aproape un milion de hectare neproductive şi mai mult de atât, de-a lungul canalelor de irigaţii şi de desecare, acolo unde este teren agricol, România mai lasă nemuncite aproape 850.000 de hectare. Practic, România s-ar încadra în standardul Uniunii Europene de 4% pârloagă prin categoriile de teren pe care le are. Dacă facem un calcul, la 9 milioane de hectare de tern arabil, ori patru, înseamnă 360.000 de hectare, dar România deja are un milion pârloagă şi 850.000 de hectare nelucrate, fiind zone de protecţie şi fiind teren fertil de-a lungul canalelor de irigaţii şi de desecare”, a explicat Florin Barbu.
Ce va face România dacă CE va refuza solicitările
Întrebat dacă va lua o decizie similară Poloniei, care a anunţat recent că va menţine interdicţia asupra importurilor de cereale din Ucraina chiar dacă CE nu o va prelungi după data de 15 septembrie, ministrul Agriculturii consideră că România nu trebuie să fie agresivă iar Comisia va înţelege, prin dialog şi cu argumente, că fiecare fermier întâmpină greutăţi.
„Ştiu punctul de vedere al Poloniei, dar noi trebuie să fim responsabili şi cred că prin dialog şi cu argumente foarte clare Comisia Europeană va înţelege că fiecare fermier întâmpină greutăţi. Nu cred că trebuie să fim foarte agresivi, şi spun asta în calitate de ministru, avem întelegere la Bruxelles. Până să ajung ministru, toată lumea spunea: Comisia Europeană e o sperietoare. Nu este o sperietoare. În ultima discuţie pe care am avut-o cu comisarul european pe agricultură i-am explicat că România are posibilitatea de a demonstra cu acte, cu cărţi funciare, că are deja lăsat teren pârloagă mai mult de 4% şi că nu trebuie făcute anumite regulamente tip pentru toate ţările ci în funcţie de specific. Sunt convins că lucrurile se pot rezolva, dacă ai un dialog şi aduci argumente clare. Repet, eu nu sunt adeptul mersului în forţă”, a punctat şeful de la Agricultură.
Florin Barbu a adăugat că, în cazul în care CE nu prelungeşte interdicţia, România va decide la nivel de guvern ce măsuri vor putea fi luate pentru a evita perturbări majore ale pieţei. „Asta se va discuta. Nu voi decide eu în calitate de ministru, vom avea o discuţie la nivel de Guvern. Sunt sigur că şi domnul premier va avea discuţii la nivel de consiliu, vorbim aici fiecare pe palierul de răspundere şi sunt convins că împreună vom lua cea mai de bună decizie pentru fermierii români”, a explicat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.
****
Urmărește-ne pe Google News
