marți

28 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

6 septembrie, 2019

România s-a situat pe primul loc în UE la creșterea volumului din comerțul cu amănuntul în luna iulie 2019.

Potrivit datelor publicate de Eurostat, avansul față de aceeași lună a anului precedent a fost de 7,5%, nivel cu care am devansat Malta (+6,5%), Ungaria și Slovenia ( fiecare cu câte +6,3%) și ne-am situat cu mult peste media europeană de +2,6%.

Este o revenire la ritmuri mai înalte de creștere și peste media ultimelor șase luni, după ce în luna mai se atinsese o cotă mai redusă și mai aproape de rezultatul economiei.


Astfel, rezultatul pe perioada februarie – iulie a urcat la 7%, semnificativ peste cifra avansată de creștere economică pe prima jumătate a anului 2019, respectiv 4,8%.

Pe de o parte, avem o influență pozitivă asupra creșterii economice, pe de alta, dat fiind că se menține sistematic, pe termen lung, o creștere semnificativ mai mare a sectorului comercial în raport cu avansul PIB, rezultă că suplimentul de consum nu poate să apară decât din import, de unde și dezechilibrul comercial în creștere de la -5,9% din PIB în 2016 spre aproape 8% în anul curent.


Practic, politica de majorare substanțială a veniturilor populației a generat un avans substanțial al sectorului comercial, cu efect de antrenare în economie. Cu toate acestea, o bună parte din cererea suplimentară nu a putut fi acoperită din surse interne (din varii motive, de la raportul calitate/preț și până la capacitatea de adaptare rapidă a producției la noile pretenții ale consumatorilor).

Pe această cale, am urcat deficitul cronic al balanței bunurilor schimbate cu exteriorul de la circa 10 miliarde euro în 2016 la peste 15 miliarde euro în 2018, ceea ce înseamnă o majorare îngrijorătoare de circa 50% în decurs de doi ani, cu perspectiva declarată în prognoza oficială de a ajunge la aproape 17 miliarde euro în acest an, în drum spre un minus de 23 miliarde euro în 2022.

O parte din acest deficit a fost compensată, în principal, cu exportul de servicii, astfel încât deficitul de cont curent care a trebuit să fie finanțat a urcat anul trecut la -4,5% din PIB, adică ceva mai bine dar peste cota de avarie de -4% impusă pe tabloul de bord macroeconomic european.

Cel mai mare indice din UE la creșterea sectorului comercial

Pentru a ne poziționa în context la nivel european, precizăm că același comunicat al Eurostat ne plasează detașat pe primul loc în UE la nivelul lunii iulie 2019 ca cifră de afaceri a sectorului comercial, ajustată sezonier, cu baza de referință anul 2015. Unde România figurează cu un indice de 141,5 ( 2015 = 100), urmată la mare distanță de Lituania (125,4), Ungaria și Polonia (125,1).

Este diferența dintre un ritm robust, potențial sustenabil pe termen lung, și unul exagerat în cazul nostru, unde dozajul nu s-a făcut corespunzător. Nu întâmplător, cele două țări UE care ne produc în prezent cele mai mari deficite în relațiile bilaterale nu sunt marile economii ale Uniunii, ci Ungaria și Polonia.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Dacă facem un calcul simplu pentru perioada 2016 – 2019, vedem că avansul PIB cumulat a fost de circa 22,3%, în timp ce avansul sectorului comercial a ajuns la o medie de 39,5% pe ultimele șase luni din anul curent. Intuitiv, cu o dezvoltare mai rapidă cu 77% a vânzărilor de mărfuri în raport cu rezultatul PIB ( care, de fapt, include chiar și aceste vânzări de mărfuri), e destul de evident că nu se poate continua la infinit.

Per total, ne împrumutăm pentru a acorda salarii bugetare și pensii majorate semnificativ, banii se duc în consum sporit masiv, peste posibilitățile de creștere a producției interne și alimentăm astfel creșterea economică a altora cu prețul creșterii datoriilor și cu acumularea unor presiuni pe cursul de schimb, de care depind inclusiv ratele la credite. Dacă nu limităm rapid acest fenomen și nu ne echilibrăm comerțul exterior, mai rămâne să vedem care vor fi consecințele.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: