La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

Cronicile

România campioană: mai mult la consum decât la rezultate economice

de Marin Pana , 6.9.2019

România s-a situat pe primul loc în UE la creșterea volumului din comerțul cu amănuntul în luna iulie 2019.

Potrivit datelor publicate de Eurostat, avansul față de aceeași lună a anului precedent a fost de 7,5%, nivel cu care am devansat Malta (+6,5%), Ungaria și Slovenia ( fiecare cu câte +6,3%) și ne-am situat cu mult peste media europeană de +2,6%.

Este o revenire la ritmuri mai înalte de creștere și peste media ultimelor șase luni, după ce în luna mai se atinsese o cotă mai redusă și mai aproape de rezultatul economiei.

Astfel, rezultatul pe perioada februarie – iulie a urcat la 7%, semnificativ peste cifra avansată de creștere economică pe prima jumătate a anului 2019, respectiv 4,8%.

Pe de o parte, avem o influență pozitivă asupra creșterii economice, pe de alta, dat fiind că se menține sistematic, pe termen lung, o creștere semnificativ mai mare a sectorului comercial în raport cu avansul PIB, rezultă că suplimentul de consum nu poate să apară decât din import, de unde și dezechilibrul comercial în creștere de la -5,9% din PIB în 2016 spre aproape 8% în anul curent.

Practic, politica de majorare substanțială a veniturilor populației a generat un avans substanțial al sectorului comercial, cu efect de antrenare în economie. Cu toate acestea, o bună parte din cererea suplimentară nu a putut fi acoperită din surse interne (din varii motive, de la raportul calitate/preț și până la capacitatea de adaptare rapidă a producției la noile pretenții ale consumatorilor).

Pe această cale, am urcat deficitul cronic al balanței bunurilor schimbate cu exteriorul de la circa 10 miliarde euro în 2016 la peste 15 miliarde euro în 2018, ceea ce înseamnă o majorare îngrijorătoare de circa 50% în decurs de doi ani, cu perspectiva declarată în prognoza oficială de a ajunge la aproape 17 miliarde euro în acest an, în drum spre un minus de 23 miliarde euro în 2022.

O parte din acest deficit a fost compensată, în principal, cu exportul de servicii, astfel încât deficitul de cont curent care a trebuit să fie finanțat a urcat anul trecut la -4,5% din PIB, adică ceva mai bine dar peste cota de avarie de -4% impusă pe tabloul de bord macroeconomic european.

Cel mai mare indice din UE la creșterea sectorului comercial

Pentru a ne poziționa în context la nivel european, precizăm că același comunicat al Eurostat ne plasează detașat pe primul loc în UE la nivelul lunii iulie 2019 ca cifră de afaceri a sectorului comercial, ajustată sezonier, cu baza de referință anul 2015. Unde România figurează cu un indice de 141,5 ( 2015 = 100), urmată la mare distanță de Lituania (125,4), Ungaria și Polonia (125,1).

Este diferența dintre un ritm robust, potențial sustenabil pe termen lung, și unul exagerat în cazul nostru, unde dozajul nu s-a făcut corespunzător. Nu întâmplător, cele două țări UE care ne produc în prezent cele mai mari deficite în relațiile bilaterale nu sunt marile economii ale Uniunii, ci Ungaria și Polonia.

Dacă facem un calcul simplu pentru perioada 2016 – 2019, vedem că avansul PIB cumulat a fost de circa 22,3%, în timp ce avansul sectorului comercial a ajuns la o medie de 39,5% pe ultimele șase luni din anul curent. Intuitiv, cu o dezvoltare mai rapidă cu 77% a vânzărilor de mărfuri în raport cu rezultatul PIB ( care, de fapt, include chiar și aceste vânzări de mărfuri), e destul de evident că nu se poate continua la infinit.

Per total, ne împrumutăm pentru a acorda salarii bugetare și pensii majorate semnificativ, banii se duc în consum sporit masiv, peste posibilitățile de creștere a producției interne și alimentăm astfel creșterea economică a altora cu prețul creșterii datoriilor și cu acumularea unor presiuni pe cursul de schimb, de care depind inclusiv ratele la credite. Dacă nu limităm rapid acest fenomen și nu ne echilibrăm comerțul exterior, mai rămâne să vedem care vor fi consecințele.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.9.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Summit RBL: Blind spots în modele de business și organizații

Vladimir Ionescu

Nu întotdeauna viteza de transformare a organizațiilor ține pasul cu ceea ce se întâmplă în lumea din jurul nostru și cu dinamica oamenilor din companie.… Mai mult

Stiri

Industria din România a intrat în a doua lună de contracție – barometru IRSOP

Vladimir Ionescu

Activitatea din industrie a intrat în a doua lună de contracție, în contextul în care cererea a rămas slabă și a influențat negativ volumul producției… Mai mult

Stiri

Cererea mondială de petrol în 2020, cel mai redus ritm de creştere din ultimii 10 ani – estimare IEA

Adrian N Ionescu

Agenţia Internaţională de Energie (IEA) a estimat pentru ianuarie 2020 cea dintâi reducere lunară a cererii de petrol de la criza financiară din 2009 încoace,… Mai mult

Europa

Italia avertizează UE că trebuie să se pregătească să o ajute financiar și să îi ofere ”flexibilitate” în respectarea obiectivelor bugetare

Iulian Soare

Italia transmite semnale de avertizare către UE că are nevoie de flexibilitatea Comisiei Europene în chestiunea respectării obiectivelor bugetare, din cauza epidemiei de coronavirus ce… Mai mult

Europa

Venezuela a devenit al treilea mare rezervor de migrație în UE – statistica europeană a cererilor de azil

Iulian Soare

Numărul cetățenilor străini care solicită azil în Uniunea Europeană a crescut pentru prima dată după 2015, cu un salt important al solicitanților din America Latină,… Mai mult

Stiri

Creșterea economică a României în 2020 va fi 4,1%, ca în 2019 – estimare Comisia Națională de Prognoză

Adrian N Ionescu

Comisia Națională de Prognoză și Statistică (CNSP) vede o creștere economică reală de 4,1% în 2020, ca aceea estimată pentru anul trecut, chiar dacă avertizează,… Mai mult

Stiri

Nicolae Istudor a fost reales Rector al ASE

Vladimir Ionescu

Comunitatea universitară a Academiei de Studii Economice din București și-a votat Rectorul pentru perioada 2020-2024, în funcție fiind reales profesor universitar doctor Nicolae Istudor. Potrivit… Mai mult


-->