Înaintea summit-ul liderilor UE de săptămâna trecută, Franța a cerut emiterea de obligațiuni pentru Apărare. Scrisoarea, scrie Politico, este datată 20 martie și, în afară de ministrul francez de externe Stéphane Séjourné, este semnată de oficiali din alte cinci state membre UE: Estonia, Letonia, Lituania, România și Portugalia.
„Cel mai intresant lucru la această scrisoare este cine nu a semnat-o”, a spus un diplomat al UE. Alte țări care și-au exprimat anterior sprijinul pentru idee, precum Polonia, Belgia și Grecia, nu se regăsesc printre semnatari.
Alți cinci diplomați europeni au oferit motive diferite pentru numărul mic de semnături: nu este clar cât de larg a fost distribuită între țările membre; unii s-au plâns că nu sunt suficiente detalii; alții au menționat probleme birocratice care au întârziat aprobarea; în timp ce unii dintre cei contactați consideră că este prea devreme pentru a pune presiune asupra Berlin, care se opune ideii.
După summit, belgianul Alexander De Croo a spus că țările care se opun obligațiunilor pentru apărare sunt „cele clasice” – o referință la Germania, statele nordice și Țările de Jos.
Doi dintre diplomații cu care a discutat Politico spun că subiectul nu este încheiat. Deși limbajul din textul final al Consiliului a fost redus în comparație cu proiectele inițiale, acesta include în continuare o linie prin care se solicită Comisiei să „exploreze toate opțiunile” pentru a mobiliza fonduri. Asta nu înseamnă obligațiuni pentru apărare, dar nici nu le exclude.
„Mă așteptam ca Olaf Scholz să lupte împotriva ideii”, a spus unul dintre diplomați. Un altul a susținut că unii nordici, precum Suedia, și- ar putea schimba opinia. „Germania și Țările de Jos sunt încă solide în opoziția lor, dar ceilalți frugali sunt mult mai maleabili”, a spus un înalt oficial al UE.
Discuția esențială despre obligațiunile pentru apărare va avea loc la summit-ul UE din iunie după alegerile europene, au indicat toți diplomații.
***
