România a înregistrat în luna septembrie 2021 cea mai mare creștere anuală a prețurilor din industrie pe piața internă între toate statele din regiune, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un nivel de +21,7%, ne-am situat peste vecinele Bulgaria (+20,3%) și Ungaria (+20%), la mare distanță de Croația (+13,9%), Polonia (+12,9%), Cehia (+9,9%) sau Slovacia (+8,5%).
Pentru referință, menționăm că media inflației industriale la finele T3 2021 în UE27 a fost de +16,2%, cea a Zonei Euro de 16%, Germania consemnând o creștere de 13,3%. De notat și nivelurile destul de ridicate din cele trei țări baltice, cu un record de +29,9% în Estonia, urmată de Letonia (+20,8%) și Lituania (+18,1%).
Dintre țările dezvoltate, Irlanda a ajuns la un fulminant +82,9% iar situația nu este deloc bună nici în Danemarca (+34,4%). Cu excepția Maltei, unde statul controlează și a păstrat neschimbate prețurile la carburanți ( de unde și nivelul de doar 1,4%), cel mai bine se prezintă Franța (+11,6%) și Austria (+12,0%).
Dacă se ia seria statistică din urmă, cu baza de referință la nivelul anului 2015, România apare pe locul al doilea, după Ungaria, explicația fiind că vecinii de la vest aveau deja prețurile industriale semnificativ crecute încă din 2018 și, împreună cu slovacii, au avut în pandemie o creștere ( marginală, dar creștere).
De remarcat, însă, că Bulgaria figurează ceva mai bine decât noi iar Polonia, Slovacia, Cehia și Croația au consemnat valori substanțial mai reduse ale indicelui prețurilor industriale pe piața internă. Eurostat a efectuat calculele și pentru varianta de „inflație industrială” care face abstracție de energie, în contextul în care evoluția acesteia a influențat puternic rezultatele (+40,1% creștere anuală pe media UE27, adică foarte mult dar sub nivelul de la noi, de +45,2%).
Și aici apărem pe locul doi după Ungaria, dar mai semnificativă este ordonarea după adaosul pe care majorarea prețurilor la energie l-a indus în nivelul de ansamblu al prețurilor din industrie. Deloc suprinzător, în această abordare, ordonarea țărilor se face după nivelul de dezvoltare și eforturile de eficientizare a proceselor de producție.
Astfel, România apare undeva spre mijlocul gamei de influențe, cu efectul din energie la +6,5 puncte procentuale. Precedată de Bulgaria, unde sporul indus a fost de +12,8 pp și Croația (+9,1 pp, deși are indice mai mic de preț), dar peste Slovacia (+4,7pp), Polonia (+2,9 pp), Ungaria (+2,7 pp) și Cehia (doar +0,6 pp !).
Observați că prețurile din industrie ar fi crescut substanțial pe ultimele 12 luni în toate țările, chiar și FĂRĂ influența directă a scumpirii resurselor energetice, din varii motive, de la criza de materii prime și componente până la inflația indusă de banii injectați în economie pentru susținere în perioada pandemiei. La acest ultim indicator suntem, din păcate, pe primul loc, cu +12,7%, peste Ungaria (+11,3%), Polonia (+10,6%), Bulgaria (+10%), Cehia (+9,3%), Slovacia (+7,3%) și Croația (+3,1%).
