România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania.

Indicatorul utilizat este rata de dependență a tinerilor (0-19 ani, raportat la populația cu vârsta în intervalul 20-64 de ani) iar nivelul de referință e de 25%, față de o medie la nivelul UE de 35%. Sub acest prag se mai plasează, în afară de cele două țări amintite, Cipru, Lituania, Luxemburg, Malta, Austria, Polonia, Slovenia și Slovacia.

La polul opus, Bruxelles este cea mai „tânără” capitală din UE, cu o rată de dependență a tinerilor de 40%, urmată îndeaproape de Paris și Dublin (39%).
Cu doar 26,5%, Bucureștiul rămâne departe, atât de media europeană, cât și de cea națională (31%).

Pentru referință, cele mai „bătrâne” capitale europene sunt Lisabona (41%), Roma (36%) și Valletta (34%) – procentajele se referă la rata de dependență a vârstnicilor (65+ raportat la 20-64 ani).

Dacă se merge în provincie, țările cu cele mai multe orașe care au o rată de dependență relativ ridicată a persoanelor în vârstă (adică 45% față de o medie UE de 33%) sunt Italia (12 orașe), Germania (8 orașe) și Franța (6 orașe).

Infografic – Cele mai tinere și cele mai bătrâne capitale din UE:

Revenind la datele disponibile pentru România, se evidențiază cele șase orașe amintite în raportul Eurostat ca fiind cu cei mai puțini tineri după rata de dependență a acestora: Brăila (22,8%), Galați (23,5%) – cu observația apariției unei adevărate insule de deficit de tineri pe teritoriul național -, Brașov și Giurgiu (24,1%), Timișoara și Drobeta-Turnu Severin (24,3%), la care se adaugă la limita de referință Slatina (25%).

Există și o veste bună în acest adevărat semnal de alarmă referitor la scăderea numărului de tineri, fenomen ale cărui consecințe se vor propaga în continuare pe termen lung. În 2015, aveam alte patru orașe care se regăseau sub pragul de 25% iar acum au reușit să revină la valori ceva mai „europene”: Cluj (24,6%), Oradea (24,5%), Focșani (24,4%), Roman (24,5%). Dar consecințele rămân iar valorile din mediul urban continuă să rămână toate sub pragul de 30%.

În ce privește rata de dependență a persoanelor în vârstă, contrar celor vehiculate privind presiunea pusă pe sistemul de pensii și problemelor bugetare minore față de ce ne așteaptă, nu doar prin indexări dar și prin creșterea ratei de dependență a persoanelor de vârsta a treia spre nivelurile din UE, stăm încă destul de bine.

România are deocamdată o rată de dependență a persoanelor în vârstă de doar 26% la nivel național, mult sub media UE de 33% spre care ne îndreptăm implacabil, cu niveluri ceva mai ridicate doar în Constanța (30%), Târgu Mureș (28,9%), Sibiu și Brăila (27,5%, cu observația că aceasta din urmă figurează și cu cei mai puțini tineri) sau Ploiești (27,4%). Dar va urma.