Guvernul a aprobat joi, prin Memorandum, aderarea României ca asociat la Forumul de implementare a Proiectului (BEPS), ceea ce va permite participarea țării noastre la realizarea măsurilor privind combaterea erodării bazei de impozitare și transferul profiturilor, precum și implementarea acestora pe teritoriul național.
Experiența participării la acest forum va ajuta la implementarea recomandărilor Uniunii Europene, în contextul propunerii de Directivă elaborată de Consiliu privind stabilirea normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale, care afectează în mod direct funcționarea pieței interne.
Standardele vizează, în principal companiile multinaționale, susceptibile la optimizări fiscale prin care reusesc uneori să evite taxarea.
Ce se schimbă, exemplul-școală
BEPS va genera modificări ale modelului de convenție de evitare a dublei impozitări, obiectivul fiind acela de a se evita pe cât posibil dubla neimpozitare.
Exemplul concludent: La vânzarea acțiunilor deținute de Ion Țiriac către Unicredit, statul român nu a încasat niciun leu din impozitul pe câștigurile de capital.
În acest caz, vânzarea a fost făcută de către Țiriac Holdings Ltd Cipru.
Conform Convenției privind evitarea dublei impuneri dintre Romania și Cipru, câștigurile de capital obținute de un rezident dintr-un stat semnatar al acestei Convenții prin vânzarea participațiilor la o companie dintr-un alt stat semnatar/contractant, impozitele sunt impuse doar în primul stat– Cipru, în situația de față.
În Cipru, câștigurile de capital sunt scutite de impozit.
De precizat: tendința generală este aceea ca impozitarea să se aplice atunci când beneficiile unei tranzacții ajung la ”ultimul destinatar”, persoana fizică ce încasează dividende, nu în momentul în care câștigurile intră în contul unei persoane juridice de tip holding.
Se vor modifica inclusiv liniile directoare în materia preţurilor de transfer, care vor genera modificări în sistemele fiscale naționale.
De precizat: BEPS nu propune modificarea cotelor de impozitare, ci modalitatea de atribuire/alocare a profiturilor (bazei impozabile) între jurisdicţii.
(Citiți și: ” Deloitte anunță “rEvolutia fiscală BEPS”)
Planul de acţiuni BEPS urmărește și intensificarea schimbului de informaţii prin:
- creşterea transparenţei şi raportării de informaţii de către contribuabili către autorităţi fiscale
- creşterea transparenţei prin raportare de informaţii între autorităţile fiscale ale diverselor state
Această componentă a Planului este în concordanță cu planul european privind schimbul automat de informaţii pentru deciziile fiscale transfrontaliere.
(Citiți și: ”Comisia Europeană începe cruciada împotriva paradisurilor fiscale”)
Problema prețurilor de transfer
O altă componentă importantă a acţiunilor BEPS este dedicată preţurilor de transfer.
România şi-a asumat prevederile Liniilor directoare privind preţurile de transfer emise de OECD pentru societăţile multinaţionale şi administraţiile fiscale prin preluarea în legislaţia naţională.
Totodată, ținând cont că această arie este în prezent una dintre cele mai vizate de autorităţile fiscale din România în controalele efectuate, participarea la implementarea pachetului de măsuri BEPS reprezintă o aliniere la practicile internaţionale din domeniu.
Dan Bădin – Deloitte: Un lucru foarte bun, va genera o mai mare disciplină financiară și o mai bună înțelegere a fenomenului la Fisc
Dan Bădin (foto), Partener coordonator servicii fiscale și juridice Deloitte România, consideră că România face ”un lucru foarte bun” schimbând abordarea în materie de fiscalitate, așa cum au procedat deja state puternic dezvoltate sau instituții internaționale.
”Asistăm la o schimbare foarte importantă la nivel global: statele au luptat exclusiv împotriva evaziunii fiscale, acum focusul se extinde și în domeniul optimizării fiscale internaționale, care nu mai este privită cu ochi buni. Practic, multinaționalele sunt direcționate spre reguli mai stricte, de exemplu în domeniul prețurilor de transfer, dorindu-se o alocare echitabilă a impozitelor pe profit, iar în cazul comerțului electronic chiar a colectării TVA.
Probabil că efectele deciziei se vor găsi într-o mai mare disciplină financiară a contribuabililor, dar și o mai bună înțelegere a fenomenului de către Fisc.
Cred că va fi o perioadă destul de lungă de acomodare cu aceste principii, mai ales că destule au caracter de recomandare, deci Parlamentul rămâne să le aprobe, sau nu, iar altele sunt bune practici, care ar putea, sau nu, luate în considerare în România. Dar, repet, este un lucru bun”, declară Dan Bădin.
Aurelian Dochia: Era de așteptat să ne înscriem în curentul general
Economistul Aurelian Dochia (foto) oferă o perspectivă generală asupra deciziei de joi a Guvernului.
”Știm că de multă vreme există discuții pentru o unificare a sistemelor fiscale de la nivel european, poate chiar țintindu-se în final crearea unui minister european al Finanțelor din cauză că se dovedește că Uniunea Monetară nu este suficientă. Cred că toți acești pași, mai mici, merg în direcția mai mare….
Practic, pentru România, decizia Guvernului va reprezenta în primul rînd un efort consistent de adaptare a conținutului legislativ, a cadrului birocratic. E clar, unele instituții vor avea mult de lucru, dar acesta este curentul dominant.
Combaterea optimizării fiscale agresive a devenit o preocupare a statelor OECD, a Statelor Unite, era de așteptat să ne înscriem și noi în direcția asta”, afirmă Aurelian Dochia.
Gabriel Sincu – EY: Recomandările OECD vor fi implementate, rămâne să vedem care va fi amprenta locală
Director executiv al EY Romania, Gabriel Sincu (foto), consideră perioada actuală ca fiind ”un moment crucial în istoria business-ului”.
”Este clar că ce se decide la nivelul OECD se va implementa în următorii ani în fiscalitatea internațională, iar România a procedat foarte înțelept. Suntem membri ai UE, uniune care a susținut proiectul OECD, proiect inițiat de fapt de G20, acolo unde se află și state puternice din Europa. Era deci obligatoriu să ne aliniem.
Rămâne să vedem ce înseamnă această decizie pentru România, să vedem implementate măsurile în legislația românească. Pentru corectitudine, trebuie spus că anumite lucruri există deja în Codul fiscal, dar trebuie umblat la reglajele fine și trebuie completări. Va fi foarte mult de lucru, și pentru ministerul de Finanțe, și pentru consultanți.
Chiar dacă OECD emite recomandări, sunt convins că acestea vor fi implementate. Rămâne de văzut care va fi amprenta locală….
În general, acest proiect OECD, combinat cu Directiva europeană privind auditul, reprezintă un moment crucial în istoria business-ului. Vom asista la schimbări majore”, este opinia lui Gabriel Sincu.
Cum a apărut planul BEPS
În contextul creșterii mobilității capitalurilor și activelor necorporale, al noilor modele de afaceri (economia digitală), în februarie 2013 OECD a întocmit o analiză-diagnostic privind aspectele care generează erodarea bazei fiscale și împărțirea profiturilor, finalizată prin prezentarea raportului “Addressing Base Erosion and profit Shifting”.
Această analiză a fost urmată, în iulie 2013, de un plan de 15 acțiuni intitulat “Action plan on Base Erosion and profit Schifting”, care își propune să reformeze principiile fiscalităţii în domeniul impozitelor directe.
Planul BEPS include recomandări pentru modificări legislative atât în plan național, cât și a prevederilor internaționale, în scopul de a contracara situațiile care apar ca urmare a utilizării de către multinaționale a neconcordanțelor legislative din sistemele fiscale naționale ale statelor în care acestea își extind activitățile.
Forumul de implementare a Proiectului BEPS (Erodarea bazei de impozitare și transferul profiturilor) a fost prezentat și aprobat de către Secretariatul OECD în cadrul întâlnirii miniștrilor de finanțe din G20, care a avut loc în Shanghai, în perioada 27-28 februarie 2016.
Prima întâlnire a țărilor care au aderat la Planul de Acţiuni BEPS va avea loc la Kyoto în perioada 30 iunie-1 iulie 2016.
Urmărește-ne pe Google News
