România a pierdut un milion de locuitori într-un deceniu, potrivit datelor comunicate de INS, corelate cu statistica oficială certificată de Eurostat din 2010 încoace.
De la 20,29 milioane persoane, populația rezidentă a scăzut în medie cu aproape 100 mii de persoane pe an, până la 19,33 milioane persoane în 2020.
Anul trecut, statistica națională a înregistrat 188.189 de nou-născuți vii și 259.936 de decese, ceea ce a condus la un spor negativ pe anul 2019 ceva mai restrâns în raport cu media deceniului, de „doar” 71.747 de persoane. Este, totuși, un progres major în raport cu anul anterior, când am pierdut circa 125 de mii de locuitori.
Din păcate, 1.155 dintre copii nou-născuți nu au mai apucat vârsta de 1 an, ceea ce a condus la o rată de mortalitate infantilă de 6,1 la mie, cea mai ridicată dintre statele UE ( media este de 3,4 la mie) și ușor peste nivelul anunțat pentru noi de Eurostat pentru 2018 (6,0%).
În ianuarie 2020, s-au înregistrat 15.971 nașteri și 23.352 decese, sporul negativ fiind de 7.381 persoane, în scădere cu circa 25% față de aceeași lună a anului precedent. O ameliorare semnificativă s-a produs și în materie de mortalitate infantilă, care a înregistrat 91 de decese, respectiv o rată de 5,7 la mie.
Ce ne așteaptă, pe termen nu atât de lung pe cât credem acum
Un material al INS publicat la finele anului trecut atrăgea atenția că „proiectarea demografică (varianta medie), realizată de Divizia pentru Populaţie din cadrul Departamentului pentru Afaceri Economice şi Sociale a ONU anticipează că populaţia României va fi de 16,3 milioane locuitori în anul 2050, iar în 2100 de 11,9 milioane locuitori”.
(Citiți și: ”Analiză Daniel David / De ce fugim de-acasă. Explicații psihoculturale despre diaspora românească”)
Pentru referință, vă prezentăm proiecțiile la zi făcute referitor la câteva state europene, în aceleași condiții ca și pentru România.
Cifrele prezentate vorbesc de la sine prin prisma raportului între nivelul de dezvoltare și evoluția populației. Precum și a destinației pe care ar fi bine să o ia câștigul de avuție economică pentru a asigura un viitor sustenabil nu doar pentru statul în cauză dar chiar pentru actualii salariați, care contribuie prin impozite și taxe la bugetul național.
Sunt câteva date extrem de importante pentru deciziile de politică economică care vor avea impact pe următorii 30 de ani, de la asigurarea forței de muncă și până la viabilitatea sistemelor de pensii, cu implicații financiare majore asupra bugetului național.
De ce 30 de ani ? Pentru că, DOAR PE ACEST TERMEN, avem deja emise obligațiuni pe acest termen de plată în valoare de aproape 3 miliarde de euro (circa 600 de euro de fiecare salariat din prezent).
Iar ele se vor acumula în continuare, cu dobânzile de achitat în fiecare an de acum încolo.
