joi

28 martie, 2024

5 septembrie, 2012

O analiză a datelor furnizate de INS referitor la structura exporturilor și importurilor României arată că dezechilibrul major dintre exporturi și importuri este puternic localizat pe sectoarele produselor chimice și combustibililor. Tendința s-a accentuat semnificativ în ultimii trei ani, când ponderea industriei chimice în deficitul comercial a urcat de la circa 69% în semestrul unu 2010 la 99% în prima jumătate a acestui an.

Contrar părerilor încetățenite, mașinile și echipamentele au avansat chiar spre consolidarea unui mic excedent, de circa un miliard de lei ( semnalat de minusul din dreptul ponderii în deficitul comercial total). Tot pe plus am ieșit și pe segmentul de materii prime și materiale, dar acest fapt nu este îmbucurător ci reflectă o capacitate internă insuficientă de valorificare a resurselor de care dispunem.

(Citește și: Acoperirea importurilor cu exporturi: Cum se vede România în oglinda competitivității europene)

Evoluția de ansamblu a schimburilor externe pe partea de produse agroalimentare, băuturi și tutun a fost una bună, contribuția acestora la deficit fiind mult mai mică decât se comenetează îndeobște. Nici pe produsele manufacturate nu se poate da vina pentru deficitul comercial, ponderea deficitului pe acest sector fiind în scădere spre un nivel destul de redus față de total.


De remarcat, concentrarea deficitului pe zona chimiei a avut loc în condițiile unor ușoare creșteri ale ponderilor produselor chimice și conexe și ale combustibililor minerali și lubrifianților în totalul exporturilor. Insuficiente, însă, prin raportare la partea aproximativ dublă ce revine importurilor de pe același segment de activitate economică.

Oarecum paradoxal, trecerea în zona pozitivă a mașinilor și echipamentelor s-a făcut pe fondul diminuării ponderii lor în totalul exporturilor. Asta pentru că importurile de asemnea produse și-au pierdut și ele din importanță, odată cu diminuarea fluxului de investiții străine și a retehnologizărilor.


În fine, dacă anul 2011 a marcat o îmbunătățire a performanțelor din comerțul exterior, cu o anumită recuperare a decalajului dintre exporturi și importuri ( reflectată în creșterea gradului de acoperire), anul 2012 a consemnat o stagnare a performanțelor, pe fondul unei cereri scăzute în zona UE, spre care se îndreaptă mai mult de două treimi din schimburile externe.

Deficitul comercial s-a stabilizat undeva sub 5 miliarde euro pe semestru, deoarece sporul exporturilor a fost insuficient pentru a recupera decalajul dat de efectul de bază. Chiar dacă exporturile au crescut în prima jumătate a lui 2012 cu 1% la valori exprimate în euro iar importurile au avansat doar cu 0,7% în aceiași termeni, deficitul a crescut ușor, de la 4,54 miliarde euro la 4,57 miliarde euro.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

3 răspunsuri

  1. Interesant. Dar ar putea fi mult mai interesant daca ar exista mai multe detalii, imaginea asta e prea „din avion”, ca sa zic asa.
    Nu e o critica la adresa autorului, in fond poate ca asta-i gradul de detaliu pe care-l permit datele INS, dar sa imparti o economie intreaga in doar sase sectoare… nu e foarte util pentru policy making, nu?
    Iar serviciile, bunaoara (parca vreo 60% din PB, nu?) unde sunt?
    O „rezolutie” mult mai mare ar fi cu precadere interesanta in sectorul „Produse chimice si conexe”, care vad ca-i responsabil pentru jumatate din deficit. Daca la combustibili sa zicem ca lucrurile sunt mai simple si nici nu prea e mare lucru de facut, „cine este si ce vrea” produsele astea chimice???

  2. Buna ziua, din totalul exportului cat ramane in Romania? Adica majoritatea proprietarilor firmelor exportatoare nu sint romani; in ce conditii pot scoate banii din Romania? (banuiesc ca aceste lucruri sint reglementate legal).

    Multumesc anticipat.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

3 răspunsuri

  1. Interesant. Dar ar putea fi mult mai interesant daca ar exista mai multe detalii, imaginea asta e prea „din avion”, ca sa zic asa.
    Nu e o critica la adresa autorului, in fond poate ca asta-i gradul de detaliu pe care-l permit datele INS, dar sa imparti o economie intreaga in doar sase sectoare… nu e foarte util pentru policy making, nu?
    Iar serviciile, bunaoara (parca vreo 60% din PB, nu?) unde sunt?
    O „rezolutie” mult mai mare ar fi cu precadere interesanta in sectorul „Produse chimice si conexe”, care vad ca-i responsabil pentru jumatate din deficit. Daca la combustibili sa zicem ca lucrurile sunt mai simple si nici nu prea e mare lucru de facut, „cine este si ce vrea” produsele astea chimice???

  2. Buna ziua, din totalul exportului cat ramane in Romania? Adica majoritatea proprietarilor firmelor exportatoare nu sint romani; in ce conditii pot scoate banii din Romania? (banuiesc ca aceste lucruri sint reglementate legal).

    Multumesc anticipat.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: