vineri

1 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

2 martie, 2013

România a fost inclusă în raportul Eurostat referitor la IMM-uri pentru anul 2012 drept statul cu cea mai grea situație față de cea de la începutul crizei. Producția realizată, productivitatea muncii și numărul de angajați au cunoscut reduceri importante. Singura rază de speranță este evaluarea preliminară a unei reveniri pe traiectoria pozitivă.

IMM-urile, coloana vertebrală a Europei Unite

Întreprinderile mici și mijlocii au reprezentat în 2012 coloana vertebrală a economiei UE, cu 99,8% din numărul întreprinderilor non-financiare sau 20,7 milioane la număr. Majoritatea covârșitoare (92,2%) sunt microîntreprinderi, care au mai puțin de 10 angajați. Circa 6,5% dintre ele sunt clasificate drept mici afaceri (10 – 49 angajați) și doar 1,1% se încadrează la categoria mijlocie (50-249 angajați).

Ca număr de angajați, IMM-urile europene au asigurat 67,4% din slujbele din sectorul non-financiar, același nivel ca și în 2011, dar în creștere față de anul 2010 ( când acest indicator a fost de 66,9%). Ele au contat cu 58,1% în formarea PIB ca și valoare adăugată brută (VAB), atât în 2012 cât și în 2011, și au păstrat aproape neschimbat numărul mediu de angajați ( 4,22 angajați în 2012, față de 4,23 angajați în 2011).


Numărul de întreprinderi, forța de muncă și valoarea adăugată brută în UE 27 pe clase de întreprinderi în 2012:

(Click pe tabel pentru mărire)

Ca productivitate, măsurată prin raportarea valorii adăugate pe salariat, microîntreprinderile și întreprinderile mici se situează sub media pe economie, în timp ce întreprinderile medii și mari se află peste această medie. Per total, productivitatea IMM-urilor este cam cu 15% mai mică decât media pe economie iar cea a întreprinderilor mari cu circa 30%.

(Click pe tabel pentru mărire)

Evoluțiile din România, în context european

Datele Eurostat pentru 2011 arată că, față de anul 2008, doar trei țări au reușit să-și îmbunătățească atât valoarea reală adăugată la nivelul IMM-urilor cât și ocuparea forței de muncă prin intermediul acestora: Germania, Austria și Malta. Belgia, Suedia și Olanda au crescut valoarea adăugată pe fondul unor ușoare reduceri la nivelul ocupării, prin îmbunătățirea productivității.


Marea Britanie a fost singura țară care scăzut valoarea adăugată deși și-a îmbunătățit ocuparea. În cea mai mare parte a statelor membre UE, s-a produs o scădere atât la nivelul valorii adăugate de sectorul IMM, cât și la nivelul forței de muncă angajate în acest sector. Per total, valoarea adăugată brută la nivelul IMM-urilor a crescut în 2010 și 2011, dar nu pentru toate sectoarele de activitate ( scăderi în minerit și construcții).

Țări precum Irlanda, Slovacia sau Estonia, au compensat măsurile severe anticriză ce au generat o masivă scădere a ocupării în IMM-uri prin creșterea productivității. România este menționată drept cazul cel mai evident de scădere simultană atât a producției cât și a productivității, alături de Spania, Grecia și Letonia. Totuși, dată fiind tendința de trecere spre economia gri sau neagră, datele oficial declarate trebuie luate sub beneficiu de inventar.

România deține cea mai slabă poziție la nivelul rezultatelor IMM după trei ani de criză ( intervalul 2008 – 2011), cu scăderea la jumătate a valorii adăugate de acestea, în condițiile în care a păstrat o ocupare de peste 90% a forței de muncă inițiale, potrivit analizei Cambridge Econometrics/Ecorys pe baza datelor furnizate de Eurostat și Oficiile Naționale de Statistică.

Estimarea pentru 2012 pe baza datelor disponibile deocamdată este mult mai bună, cu România trecută în rândul celor 18 state care și-au îmbunătățit atât rezultatul economic cât și ocuparea la nivelul IMM-urilor (doar Grecia și Portugalia rămân în zona negativă pe ambele coordonate )

Figure 2.13 Annual growth percentages in employment, real value added and real productivity of SMEs

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

in EU27, 2008-2011:

(Click pe tabel pentru mărire)

Estimarea pentru 2012 pe baza datelor disponibile deocamdată este mult mai bună, cu România trecută în rândul celor 18 state care și-au îmbunătățit atât rezultatul economic cât și ocuparea la nivelul IMM-urilor (doar Grecia și Portugalia rămân în zona negativă pe ambele coordonate ). Este singura rază de speranță într-un peisaj dezolant, care ar fi trebuit să declanșeze un semnal de alarmă și concentrarea eforturilor guvernamentale spre cea mai importantă sursă a creșterii economice : IMM-urile.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Articolul e un pic gresit . 🙂
    „expertii” romani din trecut si prezent au stabilit fara urma de dubiu ca „coloana vertebrala” sint bugetarii si pensionatii. 🙂
    IMM sint o necunoscuta totala pentru politicieni . Obisnuiti cu combinate gigante , fabrici mari cu mii de angajati , nu au priceput din lipsa de cunostinte elementare ca 10.000 de IMM cu o medie de 5 angajati produc profit , asigura munca si plata de taxe mai mari decit 10 fabrici straine care in plus si exporteaza profitul la casa mama .

  2. @d-le Stefan A.
    Sa credeti dvs.ca USL nu stie ca IMM-urile sint coloana vertebrala a unei economii!
    Stie foarte bine si in acesta directie a momit populatia in campania electorala, cu o crestere economica de 3-4 la suta pe an si masuri guvernamentale, care sa conduca la aparitia a 1 milion de noi locuri de munca si intreprinderile care sa le asigure…
    Dupa alegeri insa, ce sa-si mai bata capul si oasele cu un „program de reindustrializare”,astfel ca pe intreprinderile industriale noi, si pe salariile obtinute ,sa se articuleze mii de noi IMM-uri!
    Au angajat experti in impozitare, asa ca pina si IMM-urile existente vor disparea in parte, sub povara majorarii taxelor si impozitelor si a cresterii preturilor la energie si carburanti.
    Eforturile guvernamentale se conentreaza pe…banutii si interesele politicienilor, iar soarta imm-urilor,nu este in preocuparea lor!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Articolul e un pic gresit . 🙂
    „expertii” romani din trecut si prezent au stabilit fara urma de dubiu ca „coloana vertebrala” sint bugetarii si pensionatii. 🙂
    IMM sint o necunoscuta totala pentru politicieni . Obisnuiti cu combinate gigante , fabrici mari cu mii de angajati , nu au priceput din lipsa de cunostinte elementare ca 10.000 de IMM cu o medie de 5 angajati produc profit , asigura munca si plata de taxe mai mari decit 10 fabrici straine care in plus si exporteaza profitul la casa mama .

  2. @d-le Stefan A.
    Sa credeti dvs.ca USL nu stie ca IMM-urile sint coloana vertebrala a unei economii!
    Stie foarte bine si in acesta directie a momit populatia in campania electorala, cu o crestere economica de 3-4 la suta pe an si masuri guvernamentale, care sa conduca la aparitia a 1 milion de noi locuri de munca si intreprinderile care sa le asigure…
    Dupa alegeri insa, ce sa-si mai bata capul si oasele cu un „program de reindustrializare”,astfel ca pe intreprinderile industriale noi, si pe salariile obtinute ,sa se articuleze mii de noi IMM-uri!
    Au angajat experti in impozitare, asa ca pina si IMM-urile existente vor disparea in parte, sub povara majorarii taxelor si impozitelor si a cresterii preturilor la energie si carburanti.
    Eforturile guvernamentale se conentreaza pe…banutii si interesele politicienilor, iar soarta imm-urilor,nu este in preocuparea lor!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: