Preşedintele Senatului Italiei, Renato Schifani, a anunţat marţi că va propune adoptarea planului de austeritate de către senatori până joi, pentru a calma pieţele care se tem de riscul de contaminare a crizei datoriilor Italiei.
”Cred că este necesar şi indispensabil de a transmite în străinătate un semnal de coeziune a ţării noastre şi este important ca planul de austeritate să fie votat până joi şi nu după”, a declarat senatorul, membru al partidului Popolo della Liberta, al premierului Silvio Berlusconi. .
Planului de austeritate avansat de Guvernul Berluusconi era programat iniţial pentru a fi adoptat de Senat pentru 21 iulie, însă preşedintele Schiafani a precizat că va propune liderilor grupurilor parlamentare să devanseze calendarul cu o săptămână.
Şi opoziţia de stânga şi de centru din Senat s-a declarat dacord cu adoptarea ”extrem de rapidă” a planului de austeritate pentru a fi aprobat până duminică şi de Camera Deputaţilor.
Planul de austeritate de 40 de miliarde de euro a fost adoptat de Cabinetul de la Roma pe 30 iunie cu scopul de a echilibra bugetar Italia în 2014.
Deficitul bugetar al Italiei s-a ridicat la 4,6% din PIB în 2010, însă datoria sa publică este de 120% din PIB, adică 1.900 de miliarde de euro, în termeni nominali.
Economia Italiei îngrijorează de o potrivă primele două economii ale Uniunii Europene, Germania şi Franţa, motiv pentru care cancelarul german, Angela Merkel, i-a telefonat, luni, preşedintelui Consiliului de Miniştri de la Roma, Silvio Berlusconi, pentru a-i cere adoptarea urgentă a planului de austeritate.
Băncile din Franţa şi Germania au cea mai mare expunere pe piaţa italiană, prin subsidiarele lor de acolo, potrivit datelor publicate de Banca de Reglementări Internaţionale, citat marţi de cotidianul belgian Le Soir.
Potrivit sursei citate, băncile franceze erau expuse, la finele lui 2010, cu 280,6 miliarde de euro faţă de Italia, a precizat BRI.
Expunerea băncilor franceze pe Italia este mult mai ridicată decât expunerea lor faţă de Spania, unde se ajunge la circa 100 de miliarde de euro în total, şi Grecia, cu 40,6 miliarde de euro.
Pe acest fond, ministrul italian de externe, Franco Frattini, a denunţat un presupus atac pur speculativ al pieţelor împotriva Italiei şi a susţinut că ţara sa este solidă financiar.
”Este un atac pur speculativ, pentru că băncile noastre merg mai bine decât cele ale altor ţări, nu avem bula imobiliară spaniolă sau bula financiară irlandeză şi nu avem finanţele publice din Grecia”, a declarat Frattini într-un interviu apărut marţi în cotidianul La Repubblica, preluat de AFP.
Un summit extraordinar al celor 17 state din zona euro urmează să fie convocat pentru vineri, privind criza datoriilor, au anunţat marţi surse diplomatice europene, citate de AFP.
Luni seara, miniştrii de finanţe din eurozone s-au arătat dispuşi să majoreze Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF), prevăzut în prezent cu o capacitate de credit de 400 de miliarde de euro.
