miercuri

29 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

19 iunie, 2022

Dintre cele mai mari 9 exporturi ale României în țările Uniunii Europene, doar unul produce excedent comercial bilateral, și anume cel cu Franța. O altă excepție este cea a exporturilor în Regatul Unit al Marii Britanii, care de asemenea se bazează pe exportul de autoturisme, de piese și subansamble pentru autovehicule și de mijloace și materiale de transport, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Până și în relația cu Bulgaria suntem pe deficit comercial.

De remarcat că Polonia, Ungaria și Bulgaria ne produc aproximativ 30% din dezechilibrul comercial.


Evoluția deficitelor comerciale față de țările în care România a exportat cel mai mult este următoarea:

Și, dacă nu este surprinzător că Germania atrage peste 20% din exporturile României, sau că Italia o urmează, chit că la mare distanță (10,5%), grupul format de Ungaria, Polonia și Bulgaria atrage atenția cu pozițiile 3, 4 și 5 în topul celor mai mari exporturi românești, dar și cu deficite comerciale în creștere în ultimele două cazuri.

În țările vecine exporturile de autoturisme nu au putut conta atât de mult cât în Franța sau în Marea Britanie, în acest din urmă caz excedentul comercial total datorându-se și reducerii drastice a importurilor, în contextul Brexit, cu peste 46% în 2021, față de 2019.

Exportul de valoare adăugată, la concurență cu materiile prime

Exporturile de autoturisme și de „părți și accesorii de autovehicule” dau cele mai mari excedente comerciale sectoriale.


Urmează, așa cum era de așteptat, excedentul la cereale, care este însoțit, însă, de deficitele pe produse de brutărie, de patiserie si biscuiți.

Se confirmă astfel, încă odată, eșecul politicilor economice românești, dacă acestea există cu adevărat: exportăm materie primă și importăm produse finite făcute de alții cu aceasta.

De asemeni, nici programele de creștere a producției de tomate nu a dat roade: avem deficit comercial și la acest capitol.

Ofensiva echipamentelor cu valoare adăugată: destinațiile

Industria prelucrătoare românească se bizuie în mare proporție pe producția de subansamble, mașini și aparate nu numai pentru industria auto (cele mai relevante exemple sunt motoarele produse pe platforma Dacia, sau cutiile de viteză pentru Mercedes de la Sebeș).

(Citiți și: Studiu de caz – Comerțul cu Ungaria: cu ce ne produce vecinul nostru cel mai mare deficit comercial”)

La dominația exporturilor de autoturisme și de mijloace și materiale de transport, se adaugă aceea a exporturilor de „mașini, aparate și echipamente electrice”, care sunt, de asemenea, dominante în topurile exporturilor, în care Germania este de departe cea mai importantă destinație.

În cazul Franței, mașinile și echipamentele electrice au produs chiar excedent comercial sectorial. O parte din aceste echipamente electrice sunt folosite și în industria auto.

Topul celor mai mari exporturi pe grupe și secțiuni de mărfuri arată că deficitele bilaterale ar fi fost și mai mari fără exporturile din industria auto.

Se constată, însă, scăderea cererii din Germania, caz în care excedentul din 2019 la echipamentele electrice s-a transformat, apoi, în deficit, ca și scăderea excedentului la mijloace de transport până în 2021, căci și Dacia și Ford au exportat mai puțin, ca urmarea a pandemiei și a crizei cipurilor.

Evoluții similare s-au înregistrat în toate țările partenere principale.

O altă perspectivă a supremației marilor surse de cerere

În contextul dominanței industriei auto și a producției de subansamble în exporturile și importurile României (totale și pe secțiuni de mărfuri) spre țările europene, alte două clasamente relevă forța cererii marilor economii.

Cererea Germaniei de mașini și de echipamente electrice, ca și de mijloace de transport, respectiv exporturile aferente, este mult mai mare decât cererea totală de mărfuri românești ale unor piețe întregi.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

***

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: