Ritmul creșterii salariului minim brut încetinește față de programul de guvernare: câte 150 de lei, anual, până în 2022 - CursDeGuvernare.ro
luni

25 octombrie, 2021

Ritmul creșterii salariului minim brut încetinește față de programul de guvernare: câte 150 de lei, anual, până în 2022

21 septembrie, 2018

Salariul minim garantat pe economie va crește anul viitor cu 150 de lei, până la 2.050 de lei, a anunțat joi premierul Viorica Dăncilă, la întâlnirea Consiliului Național Tripartit.

Suma reprezintă majorarea anuală ce va fi aplicată până în 2022, când salariul minim trebuie să ajungă la 2.500 de lei, conform programului de guvernare al PSD.

Bogdan Hossu, președintele confederației cartel Alfa, a declarat că actul normativ de stabilire a viitorului salariu va fi pus în dezbatere curând:
„Sunt  în curs de realizare a actului normativ. Actul normativ nu trebuie decât să calculeze numărul de zile lucrătoare pentru la anul, pentru că dau și tarifarul orar pentru numărul de zile lucrătoare de anul viitor. Eu sper că iese repede, în două săptămâni”.
Ce majorări au fost făcute în ultimii ani:
În grafic se observă cum distanța dintre brut și net crește semnificativ, la 1 ianuarie 2018, ca urmare a trnsferului contribuțiilor sociale la angajat. (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIREA EI)

Din 2008 și ianuarie 2018, România a înregistrat cea mai mare medie anuală de creștere a salariului minim (11,4 %), ceea ce a făcut ca la 1 ianuarie 2018 să ajungă la 407 euro. În Slovenia a urcat mai modest, dar se menține la mai mult decât dublul celui românesc – 842,79 euro.

(Citiți și: ”Analiză / Cum bate România statele nordice la salarizare: Paradoxul – țara cu ”cele mai puține salarii mici” are salariile cele mai mici”)


Majorările salariului minim (prin decizii politice) nu au fost urmate însă de creșteri similare pentru calificați, ceea ce a dus la aplatizarea salarizării pe piața forței de muncă, cu aglomerare în zona de minim.

Cristian Pîrvan (foto), secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) a declarat pentru cursdeguvernare.ro că este salutară anunțarea din timp a acestei măsuri. „Este perioada în care firmele își fac bugetele pentru 2019 și ai posibilitatea să vezi ce faci”, a explicat omul de afaceri.

Din punct de vedere material, suportabilitatea acestei decizii politice depinde de sectorul de activitate.

„Există domenii, de exemplu în sectorul gazelor naturale, al petrolului etc, unde majorarea nu contează.


Pe de altă parte, salariile trebuie să crească, pentru că presiunea cheltuielilor face ca omul să nu mai poată trăi cu un salariu mini. Firmele sunt conștiente de asta și, în măsura în care pot, încearcă să-și plătească mai bine oamenii, ca să-și țină oamenii”, mai spune Cristian Pîrvan.

Majorarea va avea impact acolo unde este dominantă munca necalificată este dominantă și unde există combinația – competențe scăzute și marjă de profit redusă (industria componentelor auto și industria textilă, adică aproape toată industria manufacturieră), a mai explicat secretarul general al AOAR.

Ponderea domeniilor care generează valoare adăugată foarte scăzută în totalul industriei prelucrătoare este de 34,57%, cu mult peste situația obișnuită din UE, unde, în general, nu se depășește nivelul de 20%.

Sectoare din industria prelucrătoare care înregistrau în 2017 cele mai mari ponderi de salariați retribuiți în jurul salariului minim pe economie (sub 350 de euro):

  • 82,66% din angajații din industria fabricării articolele de îmbrăcăminte
  • 78,06% – prelucrarea lemnului
  • 67,82% din lucrătorii din domeniul fabricării mobilei

Crește numărul contractelor de muncă încheiate pentru salariul minim

Aproximativ 46% din contractele de muncă existente în România anul trecut, la 1 octombrie, erau încheiate pentru salarii în zona minimului pe economie -, adică sub 350 de euro/lună.

O situație unică în UE, unde în 2014 (cele mai recente date ale Eurostat) arată că România și Slovenia aveau cele mai mari ponderi ale salariaților plătiți în această zonă:

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Cu mențiunea că, în 2014, salariul minim în Slovenia era de 784 de euro, în timp ce în România se cifra la doar 205 euro, ceea ce a făcut să avem cei mai mulți angajați în risc de sărăcie.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr