fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

„Inflaţia industrială” a scăzut puternic. Atenție, însă, tendințe semnificative de creștere se mențin la bunuri de capital și bunuri de uz curent !

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu aproape șapte puncte procentuale pe parcursul ultimelor cinci luni, de la 4,72% în ianuarie 2020 până la… Mai mult

02.07.2020

Chestiunea

Consiliul Fiscal European: Eliminați pragul de 60% din PIB datorii externe și investiți – Pactul de stabilitate european este suspendat

Conducerea Consiliului Fiscal European a recomandat pe data de 1 iulie ca UE să renunțe la pragul general de 60% din PIB ca nivel maxim… Mai mult

02.07.2020

La obiect

Relansarea: 8 miliarde de euro alocări pentru capitalizarea companiilor și creșterea competitivității

Planul Național de Investiții și Relansare Economică prevede măsuri de circa 8 miliarde de euro, potrivit calculelor cursdeguvernare.ro, pentru sprijinirea reluării activității companiilor, realizarea de… Mai mult

01.07.2020

Chestiunea

Planul de relansare economică a României – anunțat de guvern: 100 mld. în 10 ani – investiții masive în infrastructură și digitalizare, măsuri de stimulare a capitalului autohton și a competitivității, alinierea la noua revoluție tehnologică

Premierul Ludovic Orban lansează Planul național de investiții și de relansare economică, practic un program de guvernare cu acțiuni planificate până la orizontul anului 2030.… Mai mult

01.07.2020

Analiză / Cum bate România statele nordice la salarizare: Paradoxul – țara cu ”cele mai puține salarii mici” are salariile cele mai mici

de Mariana Bechir 2.7.2017

Creșterea în cascadă a salariului minim în România a produs un fenomen bizar – pe care manualele de spacialitate par să nu-l fi prevăzut decât la scenarii extreme.

E vorba de reacția economiei la majorarea forțată a minimumului pe economie: angajatorii, siliți să crească salariile minime, nu mai pot ține pasul și cu creșterea coresponzatoare a salariilor celorlalți angajați.

S-a ajuns, astfel, în situația ca un număr tot mai mare de angajați s[ se apropie de salariul median : adică, în ciuda faptului că avem cele mai mici salarii nominale, să avem cele mai mari salarii mici raportate la salariul median :

salariul minim a ajuns la 80% din salariul median – adică, precum în statele nordice!

Cum am ajuns aici – o demonstrație mai jos, bazată pe cifre și evoluții :

***

România are în acest moment 1,3 milioane de angajați remunerați cu salariul minim pe economie, ceea ce reprezintă peste un sfert din totalul angajaților.

O situație unică, cel puțin în Europa, și care arată un dezechilibru grav în structura salarială a României.

Majorările din ultimii ani ale salariului minim (prin decizii politice), neurmate de creșteri similare în restul grilelor din firme, au dus la o distribuție asimetrică a salariilor, concentrată puternic în zona remunerațiilor mici.

În termeni de specialitate, aceste creșteri au fost urmate, spre deosebire de ceea ce se întâmplă într-o economie stabilă, de un “ripple effect” modest (ripple effect – creștere a veniturilor calificaților, pentru a menține ierarhia din interiorul companiilor).

Acest lucru se întâmplă atunci când majorările depășesc posibilitățile economiei reale.

Efectele creșterilor bruște ale salariului minim

Astfel de majorări trebuie analizate cu grijă pentru a nu crea efecte nedorite – în literatura de specialitate există numeroase controverse, dar și modele de calculare a impactului.

1)
În general, la nivel global, când creșterea salariului minim este de cel puțin 10%, urcă ușor – între 0,02 și 2% – și șomajul, în special în cazul tinerilor și necalificaților.

2)
În afară de această, distorsionarea structurii salariale poate descuraja calificații, care se vor trezi că vor fi plătiți cu mult prea puțin peste minim, ceea ce ar putea încuraja un nou val masiv de plecări în străinătate și, prin urmare, agravarea deficitului de personal calificat.

3)
Pe de altă parte, potrivit unui studiu al Institutului Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS), creșterile dese și semnificative ale salariului minim îi pot demotiva și pe cei slab calificați, care nu vor mai face niciun efort pentru a câștiga mai mult și vor aștepta majorările promise.

4)
Există și un aspect bun, spun experții, deoarece distanțarea acestor salarii minime de valoarea ajutoarelor sociale i-ar putea capacita pe șomerii descurajați (cei care nici nu-și caută un job), să încerce să intre pe piața muncii.

De ce urcă salariul minim la 2.000 de lei, în loc de 1.550 lei, varianta inițială

Potrivit primului program de guvernare al PSD – ALDE, salariul minim brut urma să fie anul viitor de 1.550 lei.

El era însoțit și de altă măsură, transferarea tuturor contribuțiilor la angajat.

(Citiți și: Veste bună pentru deficit: Legea salarizării vine la pachet cu transferarea la angajat a tuturor contribuțiilor. Efectul – majorările entuziaste, neutralizate în mare parte de taxe)

După protestele sindicatelor, PSD a decis să crească acest minim la 2.000 de lei, pentru a acoperi diminuarea valorii nete prin plata acestor contribuțiile suplimentare.

Cât anume va însemna un salariu minim brut nu știm, întrucât mai inetrvin și alte măsuri aplicabile de la anul, inclusiv impozitul pe venit global (IVG), despre care nu știm exact cum va arăta.

Creșterile bruște și dese ale salariului minim cresc și numărul de angajați plătiți cu salariul minim

Ponderea exactă pe care o vor avea salariile minime anul viitor poate fi doar aproximată, deocamdată, pentru că nu știm care va fi așa-numitul ripple effect, nu știm câte din actualele salarii din jurul a 2.000 de lei vor urca.

Dar se poate aprecia că se va apropia de 50%. Fenomenul constă în aceea că angajatorii, presați să crească salariul minim, nu-și mai permit să ”alinieze” și salariile mai mari cu o creștere proporțională. (Așa cum se întâmplă, de exemplu, la bugetari).

Avem însă o estimare realizată pe scenariul vechi al evoluției salariului minim – dacă salariul minim ar fi avansat la 1.550 de lei, ponderea celor plătiți la nivelul remunerației minime se va extinde cu 35%, potrivit unui studiu realizat de către Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS), pentru Comisia Europeană.

Este o pondere ce ne propulsează și mai departe de celelalte state europene în topul țărilor UE cu cel mai mare procent de angajați pe un salariu minim.

Ultimele date Eurostat, pentru 2014, arătau că România era al doilea stat european, după Slovenia, cu cea mai mare pondere a angajaților cu salarii mici – aproximativ 14% din totalul lucrătorilor:

Din motive de comparabilitate, Eurostat a limitat calculele la lucrătorii cu normă întreagă care sunt în vârstă de cel puțin 21 de ani și lucrează în întreprinderi cu cel puțin zece angajați, fără a-i include pe cei din administrația publică, apărare și asigurări sociale.

În studiul INCSMPS, scenariul 5 din studiu corespunde intențiilor inițiale anunțate de guvernanți și datelor Comisiei Naționale de Prognoză referitoare la evoluția salariului mediu (care ar urma să avanseze de la 3.131 lei în 2017, până la 3.977 lei în 2020):

Efectele pe care le-ar avea în 2018 creșterea la 1.550 de lei a minimului pe economie sunt cele din Scenariul 5 din tabelul de mai jos:

Ocuparea ar urma să scadă anul viitor cu 1,4%, cu impact mai mare în categoria 20 – 24 de ani (unde se va înregistra o diminuare cu 4%, conform studiului).

Paradoxul românesc: coboară salariul median, ”crește” numărul celor cu salarii ”mari”. Am întrecut și statele nordice

În 2014, România era al doilea stat european, după Letonia, cu cea mai mare pondere a angajaților cu salarii mici – 24,4% din totalul lucrătorilor.

Potrivit Eurostat, venituri mici înseamnă acea remunerație ce se situează sub două treimi din venitul salarial median pe ora de muncă (valori brute).

Salariul median reprezintă plafonul peste care și sub care se plasează jumătate din numărul de salariați.

Sursa: Eurostat

Din 2014 au trecut trei ani și patru majorări ale salariului minim pe economie:

  • la 1 ianuarie 2015 a crescut de la 900 la 975 de lei
  • de la 1 iulie 2015 a urcat la 1.050 lei
  • la 1 mai 2016 a ajuns la 1.250 lei
  • la 1 februarie 2017 s-a majorat la 1.700 de lei

Acum, salariul median se află, conform studiului realizat, la 1.794 de lei, iar salariul minim reprezintă aproximativ 80% din acesta.

Ceea ce înseamnă că, teoretic, în România nu mai există salarii mici și am depășit până și sistemele sociale nordice, cele care înregistrează cele mai mici procente la acest capitol.

Practic, însă, în valori absolute, atât salariul minim, cât și cel median, sunt foarte mici și se plasează pe penultimul loc în UE.

Câștigul salarial median din România era în 2014 de 2 euro/oră, doar Bulgaria având mai puțin – 1,7 euro. Pe următoarele locuri se aflau Lituania (cu 3,1 euro) și Letonia (3,4 euro).

Mergeți în homepage ›

Etichete: ,
Publicat la data de 2.7.2017

4 comentarii

  1. Liviu
    2.7.2017, 9:15 pm

    Chiar pe site-ul dvs este o statistica cu locurile de munca. Fara angajatii la stat, sunt 3.600.000 oameni angajati full time, din care 2.400.000 oameni cu salriu minim pe economie.

    Matematice zice ca, in acest caz, daca nu ar fi si functionarii de stat, Salariul Median ar fi EGAL cu Salariul Minim pe economie. Deci, de unde mirarea dumneavoastra?

    Poate ar trebui sa va mirati ca angajatorii nu ofera salarii mai mari decat salariul minim, pentru 60% din cei care muncesc, indiferent de studii si eficienta, nu?

  2. zava
    3.7.2017, 7:18 am

    Nu stiu ce sa inteleg din articolul asta.

    In primul rand, salariul median nu are cum sa fie doar 1794 brut (cam 1200 net), din moment ce salariul mediu brut este 3131. Dealtfel, in marile orase leafa asta e cea neta. E clar ca statisticile lucreaza cu cifre subevaluate rau de tot. Faptul ca avem o polarizare a veniturilor mare de tot nu e motiv sa folosim cifre de la distanta false.

    In al doilea rand, leafa minima actuala de 1450 brut (si nu 1700 cum apare in articol), adica cam 1050 net nu include platile informale, inca prezente masiv in total structura plati. In marile orase nu-ti sta nimeni pe mai putin de 1400-1500 net, poate doar femeile de servici, la care se mai se adauga bonurile de masa si bacsisurile.

    Sugerarea nesuportabilitatii cresterii lefurilor indeosebi mici din RO este deosebit de ticaloasa si ignora cu nerusinare repartizarea profiturilor din economia romaneasca in stil de colonie africana : la fiecare 3 euro creati in economie 2 sunt bagati in buzunar de actionari si unul merge la salarii. Proportia in Occident ? Inversa.

    Curs de Guvernare obisnuia sa fixeze niste standarde inalte in raportarea statistica a realitatii.

  3. Mariana Bechir
    3.7.2017, 9:58 am

    Aveți perfectă dreptate cu observația privind raportul dintre salariul median și cel mediu.
    Este o altă anomalie provenită din structura de care vorbeam
    Articolul nu cuprinde și acest subiect deoarece s-a scris f mult pe marginea lui
    Avem, de exemplu, o analiză de anul trecut – Monitorul Social – realizată de Friedrich-Ebert-Stiftung Romania:
    “Astfel, in martie 2016, salariul median aferent unui singur contract se inscria intre 1.200 si 1300 de lei, in timp ce salariul mediu net era de 2.051 lei. Salariul mediu reprezinta venitul aferent adunarii intregii sume a contractelor inregistrate si impartirea lor la numarul de contracte”
    (Trebuie reținut că se operează cu număr de contracte, nu nr de salariați)
    De asemenea, avem un studiu de la sfârșitul guvernării Dacian Cioloș, relizat tot de INCSMPS, în care se spune:
    “România înregistrează o valoare a salariului minim raportată la salariul median de 53,1 la sută, cu 14,7% mai mult decât cel raportat la salariul mediu.
    Asta înseamnă că salariul median este mult mai scăzut decât salariul mediu, reprezentând 69,3% din acesta, conform datelor OECD (corespunzătoare 2014 – nota mea).
    Această concluzie ilustrează o distribuție asimetrică a
    salariilor, având o concentrație mult mai mare a salariilor în zona de salarii mici.
    Este de dorit ca în ajustarea salariului minim să se țină
    cont atât de valoarea medie a distribuției salariilor, cât și de cea mediană pentru a nu se ajunge la situația suprapunerii valorii mediane cu cea minimă a salariului”.
    Spre această suprapunere pare să se îndrepte România.

  4. Klopo_Tare
    3.7.2017, 11:55 am

    Sărăcia și hoția afectează România! Plata la salariul minim care acum este crescut artificial va determina o nouă grizonare a salariilor celor care sunt mai productivi. Adică parțial la minimul maxim al salariului, și restul: în plic, pe PFA-ul soției, alte avantaje din firmă care nu pot fi contabilizate (produse și servicii transferate salariaților mai productivi), etc. Mai adăugați și voi alte metode, să știe tot omul cum să fenteze statul prădător pesedist.

Lăsați un comentariu


Stiri

698 de cazuri de COVID-19 în ultimele 24 de ore – sâmbătă, 11 iulie, un nou record de la debutul pandemiei

Vladimir Ionescu

În ultimele 24 de ore au fost confirmate 698 de cazuri noi de COVID-19 în România, a anunțat sâmbătă Grupul de Comunicare strategică. Este cea… Mai mult

Stiri

Donald Trump a comutat pedeapsa cu închisoarea aplicată fostului său colaborator Roger Stone

Iulian Soare

Preşedintele american, Donald Trump, i-a comutat pedeapsa cu închisoarea prietenului său Roger Stone (foto), condamnat în februarie la 40 de luni de închisoare în cadrul… Mai mult

Europa

Tesla planifică 10.500 de angajări pentru viitoarea fabrică din Germania

Iulian Soare

Producătorul american Tesla se așteaptă să angajeze 10.500 de oameni care să lucreze în prima fabrică din Europa, care se află în construcție în apropiere… Mai mult

Stiri

Senatul a amânat votul pe proiectul legii privind carantina. Ludovic Orban: Sunt la capătul răbdării

Vladimir Ionescu

Senatorii au decis sâmbătă să amâne până luni lucrările comisiei care discută proiectul legii carantinei și izolării în ciuda faptului că procedura acceptată pentru dezbatere… Mai mult

Europa

Bulgaria și Croația au fost acceptate în ERM 2, anticamera zonei euro

Iulian Soare

Bulgaria și Croația au fost primite în anticamera zonei euro. Banca Centrală Europeană a anunțat că cele două țări candidate au fost acceptate în Mecanismul… Mai mult

Stiri

Alina Bica și Ioan Bene, reținuți de poliție în Italia

Vladimir Ionescu

Alina Bica, fosta șefă a DIICOT, urmărită internațional cu mandat european pentru infracțiunea de favorizarea infactorilor, și Ioan Bene, de asemenea condamnat în România și… Mai mult

Stiri

Provocare Turcia-Occident: Ankara a anulat statutul de muzeu al Sf. Sofia – Erdogan anunță transformarea în moschee

Razvan Diaconu

Cea mai înaltă instanță administrativă din Turcia a decis vineri anularea decretului din 1934 care a acordat celebrei catedrale Sfânta Sofia din Istambul (devenită moschee… Mai mult