Creșterea în cascadă a salariului minim în România a produs un fenomen bizar – pe care manualele de spacialitate par să nu-l fi prevăzut decât la scenarii extreme.
E vorba de reacția economiei la majorarea forțată a minimumului pe economie: angajatorii, siliți să crească salariile minime, nu mai pot ține pasul și cu creșterea coresponzatoare a salariilor celorlalți angajați.
S-a ajuns, astfel, în situația ca un număr tot mai mare de angajați s[ se apropie de salariul median : adică, în ciuda faptului că avem cele mai mici salarii nominale, să avem cele mai mari salarii mici raportate la salariul median :
salariul minim a ajuns la 80% din salariul median – adică, precum în statele nordice!
Cum am ajuns aici – o demonstrație mai jos, bazată pe cifre și evoluții :
***
România are în acest moment 1,3 milioane de angajați remunerați cu salariul minim pe economie, ceea ce reprezintă peste un sfert din totalul angajaților.
O situație unică, cel puțin în Europa, și care arată un dezechilibru grav în structura salarială a României.
Majorările din ultimii ani ale salariului minim (prin decizii politice), neurmate de creșteri similare în restul grilelor din firme, au dus la o distribuție asimetrică a salariilor, concentrată puternic în zona remunerațiilor mici.
În termeni de specialitate, aceste creșteri au fost urmate, spre deosebire de ceea ce se întâmplă într-o economie stabilă, de un “ripple effect” modest (ripple effect – creștere a veniturilor calificaților, pentru a menține ierarhia din interiorul companiilor).
Acest lucru se întâmplă atunci când majorările depășesc posibilitățile economiei reale.
Efectele creșterilor bruște ale salariului minim
Astfel de majorări trebuie analizate cu grijă pentru a nu crea efecte nedorite – în literatura de specialitate există numeroase controverse, dar și modele de calculare a impactului.
1)
În general, la nivel global, când creșterea salariului minim este de cel puțin 10%, urcă ușor – între 0,02 și 2% – și șomajul, în special în cazul tinerilor și necalificaților.
2)
În afară de această, distorsionarea structurii salariale poate descuraja calificații, care se vor trezi că vor fi plătiți cu mult prea puțin peste minim, ceea ce ar putea încuraja un nou val masiv de plecări în străinătate și, prin urmare, agravarea deficitului de personal calificat.
3)
Pe de altă parte, potrivit unui studiu al Institutului Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS), creșterile dese și semnificative ale salariului minim îi pot demotiva și pe cei slab calificați, care nu vor mai face niciun efort pentru a câștiga mai mult și vor aștepta majorările promise.
4)
Există și un aspect bun, spun experții, deoarece distanțarea acestor salarii minime de valoarea ajutoarelor sociale i-ar putea capacita pe șomerii descurajați (cei care nici nu-și caută un job), să încerce să intre pe piața muncii.
De ce urcă salariul minim la 2.000 de lei, în loc de 1.550 lei, varianta inițială
Potrivit primului program de guvernare al PSD – ALDE, salariul minim brut urma să fie anul viitor de 1.550 lei.
El era însoțit și de altă măsură, transferarea tuturor contribuțiilor la angajat.
(Citiți și: Veste bună pentru deficit: Legea salarizării vine la pachet cu transferarea la angajat a tuturor contribuțiilor. Efectul – majorările entuziaste, neutralizate în mare parte de taxe)
După protestele sindicatelor, PSD a decis să crească acest minim la 2.000 de lei, pentru a acoperi diminuarea valorii nete prin plata acestor contribuțiile suplimentare.
Cât anume va însemna un salariu minim brut nu știm, întrucât mai inetrvin și alte măsuri aplicabile de la anul, inclusiv impozitul pe venit global (IVG), despre care nu știm exact cum va arăta.
Creșterile bruște și dese ale salariului minim cresc și numărul de angajați plătiți cu salariul minim
Ponderea exactă pe care o vor avea salariile minime anul viitor poate fi doar aproximată, deocamdată, pentru că nu știm care va fi așa-numitul ripple effect, nu știm câte din actualele salarii din jurul a 2.000 de lei vor urca.
Dar se poate aprecia că se va apropia de 50%. Fenomenul constă în aceea că angajatorii, presați să crească salariul minim, nu-și mai permit să ”alinieze” și salariile mai mari cu o creștere proporțională. (Așa cum se întâmplă, de exemplu, la bugetari).
Avem însă o estimare realizată pe scenariul vechi al evoluției salariului minim – dacă salariul minim ar fi avansat la 1.550 de lei, ponderea celor plătiți la nivelul remunerației minime se va extinde cu 35%, potrivit unui studiu realizat de către Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS), pentru Comisia Europeană.
Este o pondere ce ne propulsează și mai departe de celelalte state europene în topul țărilor UE cu cel mai mare procent de angajați pe un salariu minim.
Ultimele date Eurostat, pentru 2014, arătau că România era al doilea stat european, după Slovenia, cu cea mai mare pondere a angajaților cu salarii mici – aproximativ 14% din totalul lucrătorilor:
Din motive de comparabilitate, Eurostat a limitat calculele la lucrătorii cu normă întreagă care sunt în vârstă de cel puțin 21 de ani și lucrează în întreprinderi cu cel puțin zece angajați, fără a-i include pe cei din administrația publică, apărare și asigurări sociale.
În studiul INCSMPS, scenariul 5 din studiu corespunde intențiilor inițiale anunțate de guvernanți și datelor Comisiei Naționale de Prognoză referitoare la evoluția salariului mediu (care ar urma să avanseze de la 3.131 lei în 2017, până la 3.977 lei în 2020):
Efectele pe care le-ar avea în 2018 creșterea la 1.550 de lei a minimului pe economie sunt cele din Scenariul 5 din tabelul de mai jos:
Ocuparea ar urma să scadă anul viitor cu 1,4%, cu impact mai mare în categoria 20 – 24 de ani (unde se va înregistra o diminuare cu 4%, conform studiului).
Paradoxul românesc: coboară salariul median, ”crește” numărul celor cu salarii ”mari”. Am întrecut și statele nordice
În 2014, România era al doilea stat european, după Letonia, cu cea mai mare pondere a angajaților cu salarii mici – 24,4% din totalul lucrătorilor.
Potrivit Eurostat, venituri mici înseamnă acea remunerație ce se situează sub două treimi din venitul salarial median pe ora de muncă (valori brute).
Salariul median reprezintă plafonul peste care și sub care se plasează jumătate din numărul de salariați.
Din 2014 au trecut trei ani și patru majorări ale salariului minim pe economie:
- la 1 ianuarie 2015 a crescut de la 900 la 975 de lei
- de la 1 iulie 2015 a urcat la 1.050 lei
- la 1 mai 2016 a ajuns la 1.250 lei
- la 1 februarie 2017 s-a majorat la 1.700 de lei
Acum, salariul median se află, conform studiului realizat, la 1.794 de lei, iar salariul minim reprezintă aproximativ 80% din acesta.
Ceea ce înseamnă că, teoretic, în România nu mai există salarii mici și am depășit până și sistemele sociale nordice, cele care înregistrează cele mai mici procente la acest capitol.
Practic, însă, în valori absolute, atât salariul minim, cât și cel median, sunt foarte mici și se plasează pe penultimul loc în UE.
Câștigul salarial median din România era în 2014 de 2 euro/oră, doar Bulgaria având mai puțin – 1,7 euro. Pe următoarele locuri se aflau Lituania (cu 3,1 euro) și Letonia (3,4 euro).
Urmărește-ne pe Google News
4 răspunsuri
Chiar pe site-ul dvs este o statistica cu locurile de munca. Fara angajatii la stat, sunt 3.600.000 oameni angajati full time, din care 2.400.000 oameni cu salriu minim pe economie.
Matematice zice ca, in acest caz, daca nu ar fi si functionarii de stat, Salariul Median ar fi EGAL cu Salariul Minim pe economie. Deci, de unde mirarea dumneavoastra?
Poate ar trebui sa va mirati ca angajatorii nu ofera salarii mai mari decat salariul minim, pentru 60% din cei care muncesc, indiferent de studii si eficienta, nu?
Nu stiu ce sa inteleg din articolul asta.
In primul rand, salariul median nu are cum sa fie doar 1794 brut (cam 1200 net), din moment ce salariul mediu brut este 3131. Dealtfel, in marile orase leafa asta e cea neta. E clar ca statisticile lucreaza cu cifre subevaluate rau de tot. Faptul ca avem o polarizare a veniturilor mare de tot nu e motiv sa folosim cifre de la distanta false.
In al doilea rand, leafa minima actuala de 1450 brut (si nu 1700 cum apare in articol), adica cam 1050 net nu include platile informale, inca prezente masiv in total structura plati. In marile orase nu-ti sta nimeni pe mai putin de 1400-1500 net, poate doar femeile de servici, la care se mai se adauga bonurile de masa si bacsisurile.
Sugerarea nesuportabilitatii cresterii lefurilor indeosebi mici din RO este deosebit de ticaloasa si ignora cu nerusinare repartizarea profiturilor din economia romaneasca in stil de colonie africana : la fiecare 3 euro creati in economie 2 sunt bagati in buzunar de actionari si unul merge la salarii. Proportia in Occident ? Inversa.
Curs de Guvernare obisnuia sa fixeze niste standarde inalte in raportarea statistica a realitatii.
Aveți perfectă dreptate cu observația privind raportul dintre salariul median și cel mediu.
Este o altă anomalie provenită din structura de care vorbeam
Articolul nu cuprinde și acest subiect deoarece s-a scris f mult pe marginea lui
Avem, de exemplu, o analiză de anul trecut – Monitorul Social – realizată de Friedrich-Ebert-Stiftung Romania:
“Astfel, in martie 2016, salariul median aferent unui singur contract se inscria intre 1.200 si 1300 de lei, in timp ce salariul mediu net era de 2.051 lei. Salariul mediu reprezinta venitul aferent adunarii intregii sume a contractelor inregistrate si impartirea lor la numarul de contracte”
(Trebuie reținut că se operează cu număr de contracte, nu nr de salariați)
De asemenea, avem un studiu de la sfârșitul guvernării Dacian Cioloș, relizat tot de INCSMPS, în care se spune:
„România înregistrează o valoare a salariului minim raportată la salariul median de 53,1 la sută, cu 14,7% mai mult decât cel raportat la salariul mediu.
Asta înseamnă că salariul median este mult mai scăzut decât salariul mediu, reprezentând 69,3% din acesta, conform datelor OECD (corespunzătoare 2014 – nota mea).
Această concluzie ilustrează o distribuție asimetrică a
salariilor, având o concentrație mult mai mare a salariilor în zona de salarii mici.
Este de dorit ca în ajustarea salariului minim să se țină
cont atât de valoarea medie a distribuției salariilor, cât și de cea mediană pentru a nu se ajunge la situația suprapunerii valorii mediane cu cea minimă a salariului”.
Spre această suprapunere pare să se îndrepte România.
Sărăcia și hoția afectează România! Plata la salariul minim care acum este crescut artificial va determina o nouă grizonare a salariilor celor care sunt mai productivi. Adică parțial la minimul maxim al salariului, și restul: în plic, pe PFA-ul soției, alte avantaje din firmă care nu pot fi contabilizate (produse și servicii transferate salariaților mai productivi), etc. Mai adăugați și voi alte metode, să știe tot omul cum să fenteze statul prădător pesedist.