UE risipește mai multe alimente decât importă și ar putea reduce inflația prețurilor la alimente prin simpla reducere a deșeurilor alimentare, arată un raport citat de The Guardian.
Conform estimărilor studiului, aproximativ 153 de milioane tone de alimente în UE sunt aruncate în fiecare an. Cifra este dublă față de estimările anterioare și depășește cu 15 milioane de tone importurile totale de produse alimentare în Uniune.
Cantitatea de grâu risipită numai în UE este egală cu aproximativ jumătate din exporturile de grâu ale Ucrainei și cu un sfert din celelalte exporturi de cereale ale UE, arată raportul realizat de feedback EU.
UE risipește cam 20% din propria producție alimentară
Raportul estimează că 90 de milioane de tone de deșeuri alimentare vin din producția primară – de trei ori mai mult decât deșeurile menajere.
Cele mai multe astfel de deșeuri rămân cel mai probabil neînregistrate din cauză că măsurătorile UE tind să excludă produsele nerecoltate, neutilizate sau nevândute de către ferme.
Se estimează că 20% din producția alimentară a UE este risipită în fiecare an, la un cost pentru întreprinderile și gospodăriile din UE de 143 de miliarde de euro, anual.
Frank Mechielsen, director al feedback EU, a declarat: „Într-o perioadă de prețuri mari la alimente și de criză a costului vieții, este scandalos că UE poate arunca mai multe alimente decât importă. UE are acum o oportunitate imensă de a stabili obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru a-și înjumătăți risipa alimentară până în 2030.”
Evoluție crescătoare a prețurilor globale la alimente
Prețurile globale ale alimentelor au fost luna trecută cu 8% mai mari decât în urmă cu un an, potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), determinate parțial de războiul din Ucraina.
Prețurile grâului, porumbului și boabelor de soia au depășit chiar în acest an recordurile stabilite în apogeul crizei financiare mondiale din 2008.
Opinia experților: Era alimentelor ieftine s-a încheiat
Abdolreza Abbassian, analist al pieței cerealelor și fost economist senior FAO, a spus că era alimentelor ieftine s-a încheiat și că prețurile vor rămâne probabil ridicate, chiar și după ce războiul Rusia-Ucraina se va încheia.
„Din cauza situației energetice, a îngrășămintelor, a incertitudinilor din lume, inclusiv în transport și livrare, ca să nu mai vorbim de schimbările climatice, trebuie să acceptăm că nu vom vedea prețurile alimentelor la nivelurile de acum un deceniu, cu care eram obișnuiți”, a spus el.
Olivier De Schutter, co-președinte al Grupului internațional de experți pentru sistemele alimentare durabile și raportor special al ONU pentru sărăcia extremă și drepturile omului, a spus că problema este că industria agroalimentară a considerat istoric că deșeurile sunt mai avantajoase decât eficiența.
„La ambele capete ale lanțului alimentar este costisitor să reduci deșeurile și este profitabil să vinzi oamenilor mai multe alimente decât au nevoie. Datele lde vânzare sunt, de asemenea, stabilite într-un mod care îi obligă pe oameni să cumpere mai mult decât pot consuma efectiv”, afirmă acesta.
UE pregătește obiective de reducere a risipei alimentare
În condițiile în care 43 de organizații nonprofit susțin apelul feedback EU pentru o scădere cu 50% a deșeurilor alimentare până în 2030, se așteaptă ca Bruxelles-ul să prezinte o propunere în cursul acestui an pentru primele obiective legale de a reduce risipa de alimente.
Piotr Barczak, specialist în politici la Biroul European de Mediu (EEB), a declarat: „Toate țările UE s-au angajat să reducă la jumătate risipa alimentară în cadrul obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite. Cu toate acestea, aproape 10 ani mai târziu, nu au realizat mare lucru, iar economiile noastre încă generează cantități incredibil de mari de deșeuri alimentare.”
EEB dorește să vadă măsuri legale pentru reducerea deșeurilor de-a lungul întregului lanț de aprovizionare cu alimente, inclusiv producție, procesare și servicii alimentare.
Nu au fost încă publicate date de referință oficiale ale UE privind risipa alimentară din 2020. Studiul feedback EU a folosit calcule din indicele risipei alimentare al Programului ONU pentru Mediu și un meta-studiu WWF, ambele din 2021.
***
