Bruxelles prezintă miercuri raportul anual privind statul de drept în întreaga Uniune — observând unele îmbunătățiri ale sistemului judiciar în Ungaria și Polonia, dar și degradarea situației în ceea ce privește corupția și independența mass-media.
La acest ultim capitol, România este inclusă în categoria ”risc foarte ridicat”, alături de presa din Bulgaria, Polonia și Ungaria.
(Descărcați AICI secțiunea despre România a raportului anual)
Doar speranțe legate de Ungaria și de Polonia
Raportul privind statul de drept a fost aprobat marți de șefii de cabinet ai celor 27 de comisari, scrie Politico.
„În Ungaria, riscul unor decizii arbitrare asupra carierei judecătorilor este de așteptat să fie limitat de o nouă lege”, spune raportul – expresia cheie aici fiind „de așteptat”.
Raportul notează, de asemenea, că „în Ungaria, guvernul a continuat să-și folosească puterile câștigate în 2020, subminând securitatea juridică și afectând activitățile și stabilitatea întreprinderilor pe piața unică”. În mod similar, pentru Polonia, raportul constată „unele progrese” privind independența parchetelor față de guvern – doar pentru a adăuga că „funcțiile ministrului justiției și ale procurorului general încă nu au fost separate”.
Avertisment: miniștrii justiției pot da ordine directe procurorilor din mai multe țări din UE, inclusiv Germania și Austria.
Statutul libertății presei, din ce în ce mai degradat
„Concentrarea mass-media de știri își păstrează nivelul de risc ridicat în UE”, se arată în raport. În ordinea crescătoare a riscului, conform Monitorului de pluralism media din acest an: Croația, Cipru, Grecia, Slovenia și Malta, care sunt considerate „risc ridicat”.
Bulgaria, Polonia, România și Ungaria sunt încadrate în clasa „risc foarte ridicat”.
Raportul citează utilizarea programelor spion împotriva jurnaliştilor din Grecia, Ungaria şi Polonia, unde a fost detectat un nou caz.
În ceea ce privește corupția, raportul notează că în întreaga Uniune „există încă obstacole majore în calea raportării cazurilor de corupție”, cu precizarea că mai puțin de jumătate dintre europeni (45%) știu cum și unde să raporteze cazuri de corupție.
Precedente recomandări formulate României
Pe lângă reamintirea angajamentelor asumate prin PNRR – referitor la anumite aspecte ale sistemului de justiție, cadrul anticorupție și procesul legislativ – și a recomandările din MCV, Comisia a recomandat României în raportul de anul trecut:
- Asigurați-vă că revizuirea Legilor Justiției consolidează garanțiile de independenţă judiciară, inclusiv pentru reformarea regimului disciplinar al magistraţilor, şi ia măsuri pentru a răspunde preocupărilor rămase cu privire la investigarea și urmărirea penală a infracțiunile din sistemul judiciar, ținând cont de standardele europene și de avizele relevante ale Comisiei de la Veneția.
- Introducerea regulilor de lobby pentru membrii Parlamentului.
- Abordarea provocărilor operaționale ale Direcției Naționale Anticorupție, inclusiv în ceea ce privește recrutarea procurorilor și monitorizează îndeaproape a impactul noului sistem privind investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție din sistemul judiciar.
- Consolidarea regulilor și mecanismelor de îmbunătățire a independenței editoriale a mass-media din serviciul public ținând cont de standardele europene privind mass-media publice.
- Asigurarea consultărilor publice eficiente înainte de adoptarea proiectelor de lege.
- Continuarea eforturilor de înființare a unei Instituții Naționale pentru Drepturile Omului ținând cont de Principiile ONU de la Paris.
Majoritatea acestor recomandări nu au fost urmate.
***
