Situaţia din Ucraina şi relaţiile din ce în ce mai tensionate dintre Rusia şi Occident determină o amânare a sporirii efectivelor misiunii UE de menţinere a păcii în Republica Centrafricană, au anunţat, vineri, surse diplomatice europene citate de Reuters.
Uniunea Europeană urma să trimită 1.000 de soldaţi în Republica Centrafricană, acolo unde se află deja 2.000 de soldaţi francezi care, alături de 6.000 de soldaţi africani, încearcă să pună capăt unor vechi conflicte interetnice.
Planul este pus sub semnul întrebării din cauză că guvernele europene care se angajaseră să furnizeze echipamente militare şi trupe pentru constituirea contingentului european de menţinere a păcii nu mai sunt dispuse în acest moment să facă acest efort.
Diplomaţi europeni, citaţi sub protecţia anonimatului de Reuters, afirmă că există o legătură directă între amânarea asistenţei militare europene şi criza din Ucraina, unde trupe ruseşti au ocupat peninsula Crimeea, ridicând la cote înalte tensiunea în întreaga regiune.
România, pe lista contributorilor cu efective militare
Sursele citate nu au oferit exemple concrete, dar în planurile UE ţări ca Polonia, România, Estonia, Spania, Portugalia şi Letonia, alături de Georgia, se angajaseră să contribuie din punct de vedere tehnic şi uman la constituirea misiunii de menţinere a păcii.
Pe 15 februarie, AFP anunţa, citând surse diplomatice, că Armata română va trimite între 30 şi 50 de militari să participe la operaţiunea UE de menţinere a păcii în Republica Centrafricană.
În afară de Franţa, prezentă de mai mult timp în zonă, alte state membre UE care au propus contribuţii “substanţiale” la misiunea de menţinere a păcii. Polonia a anunţat că ar putea trimite 140 de militari, iar Estonia, Letonia şi Portugalia ar urma să contribuie, fiecare, cu câte 30 – 50 de militari.
La operaţiunea din Republica Centrafricană s-a anunţat participarea şi a unui număr neprecizat de trupe spaniole. Georgia, stat aspirant la integrarea europeană, a propuns trimiterea a peste 100 de militari.
Mii de oameni au murit în ultimul an, în confruntările din Republica Centrafricană purtate între miliţii musulmane şi creştine. Afectată de instabilitate încă de la proclamarea independenţei faţă de Franţa, în 1960, Republica Centrafricană a cunoscut o escaladare a violenţelor începând cu martie 2013.
Scopul principal al misiunii: asigurarea securităţii unei tabere de 70.000 de refugiaţi
Scopul trupelor europene viza asigurarea securităţii capitalei Bangui, în special a aeroportului, acolo unde este amenajată o imensă tabără de refugiaţi, care găzduieşte în prezent în jur de 70.000 de oameni care au fugit din calea violenţelor.
Uniunea Europeană a organizat până acum 4 conferinţe în care state membre, dar şi din afara UE 28, au asigurat că vor acorda ajutor militar pentru Republica Centrafricană. Sunt însă lipsuri importante de organizare- cum ar fi unităţi de infanterie, logistică, personal pentru centrul de comandă al operaţiunii, care l-au determinat pe comandantul forţei, generalul maior francez Philippe Ponties, să afirme că nu deţine încă toate componentele necesare lansării misiunii, au declarat oficiali europeni.
Eşecul trimiterii forţelor militare în Africa este stânjenitor atât pentru UE, care încearcă să se acrediteze în ultima perioadă ca organizaţie de securitate, cât şi pentru Franţa, care a cerut insistent un sprijin european al eforturilor sale din Republica Centrafricană.
Preşedintele Franţei, Francois Hollande, a cerut UE, pe 13 februarie, să accelereze desfăşurarea pe teren a contingentului de pace în statul african. “Parisul a decis să aducă temporar la nivelul de 2.000 de militari efectivele franceze în Republica Centrafrican””, a comunicat la acea dată Palatul Elysée.
