Noi confruntări între liderii occidentali şi Vladimir Putin sunt aşteptate la reuniunea G20 care începe sâmbătă la Brisbane, după informaţiile potrivit cărora trupele ruse au intrat masiv în estul Ucrainei.
Reuniunea liderilor statelor cu economiile cele mai dezvoltate şi ale economiilor emergente ar trebui să se concentreze asupra soluţiilor de relansare a creşterii economice la nivel mondial, luptei împotriva evaziunii fiscale şi îmbunătăţirea sistemului bancar mondial.
Însă evenimentele recente vor face ca toate aceste teme să devină secundare. Oricum, chestiunile economice au fost discutate şi la reuniunile ASEAN şi APEC, iar în domeniul încălzirii climatice SUA şi Chian tocmai au anunţat un acord istoric. Aşa că tema securităţii este firesc să se regăsească printre principalele teme de discuţie.
Barack Obama va avea întâlniri bilaterale cu liderii europeni
Preşedintele american Barack Obama va avea întâlniri blaterale cu Angela Merkel, David Cameron şi preşedintele francez Francois Hollande. Sunt cele trei ţări esenţiale în a transmite un mesaj coordonat Ucrainei şi Rusiei.
Primul care a dat tonul a fost premierul britanic David Cameron. Acesta a spus că acţiunile Moscovei sunt inacceptabile şi avertizează că ele ar putea atrage noi sancţiuni din partea Statelor Unite şi Europei.
Rusia neagă că ar fi trimis trupe în estul ţării vecine, însă actele de violenţă tot mai frecvente, încălcarea armistiţiului şi informaţii despre convoaie fără însemne care ar fi trecut graniţa din Rusia spre Ucraina au sporit temerile că fragilul armistiţiu de la Minsk din 5 septembrie se poate prăbuşi definitiv.
OSCE a spus, de altfel, că acest acord este aproape caduc.
„Ceea ce mă îngrijorează cel mai mult este faptul că integritatea teritorială a Ucrianei este încălcată şi că acordul de la Minsk nu este repsectat”, a spus cancelarul Angela Merkel, în Noua Zeelandă, într-o oprire în drumul ei spre Australia.
O Rusie provocatoare şi furia premierului Australiei
Atmosfera din jurul summit-ului s-a tensionat şi mai mult când prezenţa lui Vladimir Putin la reuniune a fost însoţită de o flotă de război care staţionează în largul coastei de nord-est a Australiei.
Asta l-a determinat pe premierul Tony Abbot să acuze Rusia că încearcă să recapete gloria pierdută a Uniunii Sovietice.
În ultimele zile, patru nave de război ruse au intrat în apele internaţionale, iar Australia a răspuns cu trimiterea a trei nave de război pentru a le monitoriza pe cele ruse. Ambasada Rusiei a spus vineri că flota rusă din Pacific îşi testează capacitatea de dizlocare şi ar ptuea fi folosită pentru securitatea preşedintelui Putin.
Un răspuns care nu l-a mulţumit pe premierul australian. Din cauza acestor înfruntări diplomatice, reuniunea de la Brisbane riscă să fie şi mai tensionată.
„Rusia este mult mai agresivă astăzi decât a fost de foarte multă vreme. Şi este interesant, că economia rusă este în declin tocmai când agresivitatea ei creşte”, a spus premierul Abbot.
Prim ministrul australian a avut în trecut declaraţii de-a dreptul belicoase la adresa liderului rus. Faptul că Rusia nu a colaborat conform aşteptărilor australienilor în investigarea zborului avionului malaezian doborât în Ucraina, în care şi-au pierdut viaţa şi 22 de australieni l-a determina, la un moment dat, pe premierul Abbot să spună că nu se dă în lături de la a-l placa fizic pe Vladimir Putin la o întâlnire pe care o vor avea faţă în faţă.
În Australia au existat voci care au cerut ca liderul de la kremlin să nu fie invitat la reuniunea G20, dar nu a existat consens pentru asta.
Angela Merkle a încercat să detensioneze situaţia atunci când a fost întrebată despre prezenţa navelor de război ruse în largul coastelor australiene şi s-a declarat mai degrabă preocupată de situaţia din Ucraina.
Agenda economică a reuniunii de la Brisbane
Totuşi, ca ţară gazdă a reuniunii, Australia va încerca să impună agenda sa pentru creştere economică, în ciuda tensiunilor de securitate. „Accentul acestei reuniuni G20 se va pune pe creşterea economică şi crearea de locuri de muncă”, a spus premierul Abbot, într-o conferintă de presă cu omologul lui britanic.
Ţinta de creştere economică mondială este de 2% până în 2018 şi crearea a milioane de locuri de muncă. Peste 1000 de iniţiative politice propuse de naţiunile G20 ar duce la o creştere de 2,15, estimează OECD.
Aranjamentele fiscale pe care corporaţii precum Google, Amazon, Apple le-au făcut cu autorităţi ale unor state sunt un subiect fierbinte acum, în urma dezvăluirilor LuxLeaks şi nu numai, în urma unor anchete parlamentare în mai multe ţări în care s-a încercat să se cerceteze cum au reuşit companiile multinaţionale să îşi reducă taxele plătite.
OECD a propus o serie de măsuri care ar împiedica multinaţionalele să îşi transfere profiturile în ţări cu sisteme de impozitare foarte prietenoase.
Iar cooperarea SUA în lansarea unei politici agresive de de combatere a fenomenului prin care corporaţiile reuşesc să evite plata unor taxe conforme cu profiturile lor.
Proteste şi pregătiri speciale
Peste 400 de protestatari au găsit un mod inedit de a protesta: ei şi-au băgat capul în nisip pe plaja Bondi Beach din Australia, ironizând reticenţa guvernului de a pune schimbările climatice pe ordinea de zi a summitului G20, arată presa internaţională.
Simbolistica se referă la struţ, care îşi bagă capul în nisip într-o încercare inutilă de a evita pericolul.
Pe de altă parte, există şi entuziasm referitor la reuniunea din oraşul australian. Un bar din aeroportul din Brisbane a conceput un nou cheesbrger, în speranţa că liderul american, mare amator al burgerilor, îl va degusta şi pe acesta.
O publicaţie locală i-a avut pe liderii mondiali pe prima pagină, însă şi i-a imaginat pe fiecare în ipostaze mai puţin obişnuite: fie în bermude, fie în costum de scufundări sau în echipament sportiv, toate ipostaze mai degrabă de vacanţă.
