Evenimentul din week end de la Washington, reuniuniea de primăvară a FMI şi a Băncii Mondiale, a fost marcată de Grecia, preţul petrolului şi influenţa sa asupra economiei, dar şi de perspectivele economice viitoare, moderate în viziunea participanţilor.
Discuţiile s-au concentrat asupra Greciei, aflată la un nou test, şi asupra zonei euro, iar modul în care s-au desfăşurat ele a arătat un joc periculos între Atena şi creditorii ei. Ministrul grec de Finanţe a arătat că de dificile sunt îndeplinirea condiţiilor necesare obţinerii împrumutului şi că Syriza şi-ar încălca promisiunile care au adus-o la putere dacă le-ar pune în practică.
De partea cealaltă creditorii, reprezentaţi de Germania, ar arătat car că nu vor elibera fondurile necesare evitării colapsului către guvernul grec dacă nu se fac aceste reforme.
Întâlnirea a pornit tumultuos, cu anunţul şefei FMI, Christine Lagarde, că instituţia nu va accepta o întârziere a achitării împrumutului. Totuşi, asta nu l-a împiedicat pe Yanis Varoufakis să pledeze în acest sens în toate întâlnirile pe care le-a avut, incusiv în cea cu Barack Obama, scrie presa internaţională.
În ciuda puţinelor informaţii care au apărut după acea întâlnire iniţial neprogramată, presa elenă afirmă totuşi că ministrul grec ar fi solicitat preşedintelui american să insiste pe lângă liderii europeni pentru găsirea unei soluţii în acest sens.
Poziţia oficială a SUA a fost însă alta: secretarul trezoreriei, Jacob Lew a spus că imposibilitatea de a ajunge la un acord între cele două părţi – Grecia şi creditori – va duce la diicultăţi imediate în Grecia şi şa nesiguranţă în zona euro.
Din nou, după ani de zile se vorbeşte despre Grexit şi efectele lui pentru zona euro. Mario Draghi, prezent şi el la Washington, a reluat ideea sa din 2012, din timpul celui mai dificil moment al crizei euro, şi a dat asigurări că nu există drum de întoarcere privind soarta monedei unice, că nu se va reveni niciodată la monedele locale şi că nu trebuie mizat pe prăbuşirea euro. Euro este ireversibil, a încercat să dea asigurări preşedintele Băncii Centrale Europene.
Preţul petrolului – benefic pentru unii, dificil pentru alţii
Scăderea preţului petrolului este o veste bună pentru zona euro, însă poate însemna probleme pentru economiile africane a căror creştere din ultimele două decenii se bazează pe exportul de materii prime.
Este o oportunitate, însă, pentru multe ţări care subvenţionează preţul la benzină sau la alţi combustibili, subvenţii care reprezintă anual, potrivit Institutului Internaţional pentru Dezvoltare Sustenabilă, peste 500 de miliarde de dolari anual. Adică de 4 ori mai mult decât subvenţiile pentru energie regenerabilă.
S-a pledat la Washington pentru sistarea acestor subvenţii, având în vedere că preţul ţiţeiului este suficient de mic pentru a fi suportat de către consumatori. Iar banii rămaşi ar putea fi folosiţi de guverne.
Creştere economică moderată şi inegală
Membrii FMI au atras, din nou, atenţia asupra faptului că redresarea economică este lentă şi inegală, că ţările dezvoltate şi-au revenit, în timp ce economiile emergente sunt lovite de preţurile mici la materii prime şi exporturi.
Riscurile privind un dolar puternic şi un preţ la materii prime mic loveşte economii precum a Chinei, care şi-a încetinit creşterea. Rata scăzută a inflaţiei este un alt motiv de îngrijorare pentru multe economii în dezvoltare, în ciuda faptului că relaxarea monetară a BCE pare să fi dat un impuls economiei europene.
