UPDATE: „Ţările care nu împărtăşesc valorile noastre, care nu vor să respecte aceste principii, trebuie să înceapă să-și pună întrebări despre locul lor în Uniunea Europeană”, a avertizat președintele francez, Francois Hollande, la sosire.
UPDATE: Declarație împăciuitoare a premierului Viktor Orban, la sosire, doar câteva ore după vizita sa în Bavaria și discursul în care vorbea despre “imperialismului moral” al Germaniei: „Trebuie să cooperăm cu Germania. Trebuie să înțkegem asta și să coperăm.”
UPDATE: “Chestiunea cea mai urgentă pe care trebuie să ne-o punem în această seară este cum să recâștigăm controlul frontierelor noastre exterioare, altfel nu are sens să vorbim despre o politică comună în materie de migrație”, a declarat Donald Tusk, înaintea summitului.
Consiliul va discuta miercuri seara despre ajutarea partenerilor, a Turciei, Iordaniei și Libanului, precum și a ogranizațiilor umanitare care operează în taberele din aceste state.
UPDATE: Președintele Consiliului European, Donald Tusk, atrage atenția că actualele cote nu sunt suficiente: “Vorbim despre milioane de potențiali refugiați care încearcă să ajungă în Europa”, a scris el pe Twitter, înaintea începerii reuniunii extraordinare, referindu-se la cei opt milioane de sirieni dislocați în interiorul țării și la cei aproximativ patru milioane aflați în statele vecine – Turcia, Iordania și Liban.
UPDATE: Jean-Claude Juncker a anunțat dublarea sumei acordate pentru rezolvarea crizei, și noi fonduri pentru statele europene care au probleme, în special pentru cele aflate în imediata vecinătate a Siriei:
- 100 de milioane de euro, asistență de urgență pentru statele membre
- 600 de milioane de euro pentru agențiile UE, în 2016
- 200 milioane de euro, în plus, pentru programul World Food, în 2015
- 300 de milioane de euro , ajutoare umanitare în 2016
- 1 miliard de euro pentru Turcia
- 700 de milioane de uro pentru Serbia și Macedonia
UPDATE: România se numără printre cele 19 state împotriva cărora Comisia Europeană a inițiat miercuri 40 de proceduri de infringement. În cazul României, este vorba despre două încălcări: necomunicarea transpunerii Directivei privind procedurile de azil și despre condițiile de primire a solicitanților de azil (Directiva din 2013).
„În Europa, toată lumea trebuie să respecte standardele adoptate în comun privind maniera de a-i primi pe solicitanții de azil”, a precizat comisarul european responsabil cu migrația, grecul Dimitris Avramopoulos. „Aceste standarde trebuie să fie pe deplin implementate și respectate, odată cu respectarea permanentă a demnității și drepturilor solicitanților de azil„, a adăugat el.
UPDATE: Comisia Europeană a anunțat un ajutor de 1 miliard de euro pentru Turcia, care adăpostește în taberele sale peste 1 milion de refugiați sirieni, și de 17 milioane pentru Serbia, țară care nu este membră a UE, dar a devenit unul dintre statele cele mai afectate de criza imigranților, după ce Ungaria și-a înăsprit politica privind migrația și a ridicat mai multe garduri al frontieră.
Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei, a declarat miercuri că demersurile Uniunii nu se vor opri la relocarea celor 160.000 de refugiați, ci vor continua prin acțiuni concertate ale Uniunii Europene, instituțiilor acesteia și ale statelor membre.
De exemplu, țările UE vor putea solicita echipe de intervenție rapidă pentru a apăra granițele Europei.
Șefii de stat și de guvern din Uniunea Europeană se întâlnesc miercuri seara, la Bruxelles, într-o reuniune de urgență ce se anunță a fi foarte aprinsă, după impunerea prin vot a cotelor obligatorii. Acest subiect, tranșat marți, la întrunirea miniștilor de interne din UE, nu se află pe agenda zilei, dar este foarte probabil că va fi abordat de statele care s-au opus deciziei.
Miercuri, liderii Uniunii vor discuta abordarea generală a crizei refugiaților – accelerarea procedurilor de înregistrare și amprentare, modalitatea de a ajuta statele din prima linie (țările balcanice și pe cele vecine Siriei, în special Turcia), precum și soluțiile pentru criza din Siria.
Președintele Iohannis: Numărul de refugiați nu este mare, poate fi gestionat ușor
Din partea României participă președintele Klaus Iohannis, care a plecat deja spre Bruxelles, după ce a susținut o conferință de presă la Palatul Cotroceni.
”România nu este împotriva primirii de refugiați (…) Regret că aceste decizii în loc sa fie luate prin consens, în baza unor negocieri, s-au luat prin vot majoritar. Nu cred că împărţirea cotelor obligatorii prin vot rezolvă acestă problemă. Această împărţire matematică nu ţine cont de o serie de factori foarte importanţi”, a declarat Klaus Iohannis, citat de Agerpres, referitor la decizia de marți a Consiliului JAI.
El a explicat că numărul total de refugiați nu este mare, România poate gestiona ușor această cotă: ”Numărul de refugiaţi în realitate nu este mare, poate fi uşor de gestionat de către România (…) Poziţia noastră rămâne în continuare una de participare voluntară. Nu cred că aceste cote obligatorii reprezintă o soluţie (…) Guvernul poate găsi căile cele mai bune nu doar pentru primirea şi amprentarea imigranţilor, ci şi pentru a face demersuri de integrare a lor”, a explicat șeful statului.
Întrebat dacă România va contesta decizia, Klaus Iohannis a spus că sunt deja țări care au anunțat acest lucru, așa încât statul nostru va aștepta rezultatul.
României îi revin până acum 2.362 de refugiaţi din prima serie, aprobată în urmă cu o săptămănă (16 septembrie) de 40.000 de imigranți, și 2.475 din seria aprobată marți (de 66.000), ceea ce înseamnă un total de 4.837 de persoane.
Urmează să se adauge și cota din cei 54.000 de imigranți rămași de distribuit, adică alte 2.091 persoane. Ceea ce înseamnă, un total, pentru 160.000 de refugiați relocați, de 6.928 persoane.
Cehia nu mai contestă cotele. O va face Slovacia
Robert Fico a anunțat marți că decizia de relocare obligatorie a refugiaților nu se va aplica pe teritoriul Slovaciei cât timp va fi el premeier.
Frans Timmermans, vicepreședinte al Comisiei Europene, a explicat că cele patru state care au votat împotrivă – Cehia, România, Slovacia și Ungaria – trebie să respecte cotele. “În Uniunea Europeană, o organizație bazată pe un tratat, o dcizie este o decizie, indiferent de cum ai votat tu (statul care se opune – n. red.) Decizia este legală, validă și este obligatorie pentru toate statele”, a explicat Frans Timmermans.
Cehia, care anunțase înainte de Consiliul JAI că va contesta orice impunere a cotelor, s-a răzgândit. Membrii guvernului de la Praga au spus că nu se va întâmpla așa ceva, iar Cehia va prealua refugiații care-i revin.
Slovacia se va opune în continuare deciziei Consiliul JAI, și o face pe două căi, a anunțat premierul Robert Fico: “În primul rând, vom sesiza curtea de la Luxembourg (Curtea de Justiție a UE – n. red.)… în al doilea rând, nu vom implementa decizia miniștrilor de interne”, le-a declarat Robert Fico reporterilor, miercuri.
Ultimatum
Statele sud-est europene continuă să se acuze reciproc, incapabile să găsească împreună soluții.
Croația cere Serbiei să trimită refugiații spre Ungaria și România, pentru că este în imposibilitate de a mai gestiona fluxul din ultimele zile, când a primit peste 35.000 de persoane.
Închiderea graniței cu Serbia a dus la formarea unei cozi imense de camioane în punctele de frontieră dintre cele două țări.
Serbia a amenințat Croația că va dispune măsuri economice împotriva vecinei sale, Croația, dacă aceasta nu-și deschide granițele până la sfârșitul zilei de miercuri.
Noile rute
Pe măsură ce situația din sud-estul Europei se agravează, refugiații descoperă noi rute de tranzit spre Germania, principala lor țintă, locul unde aproape toți își doresc să fie găzduiți.
