fbpx Modifica setari cookieuri

Just Business

Economia și administrația – problemă comună: lipsa competențelor digitale ale personalului, produsă de lipsa educației continue

Guvernul a decis alocare sumei de 150 de milioane de lei din fondul de urgență pentru achiziționarea de dispozitive electronice conectate la internet, astfel încât… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Fotografia de la întâlnirea Economiei cu Pandemia: Convergența 2019 și convergența 2020

Câteva citate din Programul de convergență 2019 – 2022 ar putea explica mult mai clar anumite prevederi incluse în Programul de convergență 2020 (Programul oficial… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Cea mai grea împărțeală din istoria UE: încep negocierile

Mai sunt două zile până când va fi anunțată noua propunere de Cadru Financiar Multianual Aceasta conține inclusiv mult-așteptatele detalii ale Fondului de Relansare Economică… Mai mult

25.05.2020

Europa

Europa a depășit vârful pandemiei Covid – țările au trecut la faza a doua de gestionare: testarea ratei de imunizare

După relaxarea măsurilor de prevenire a pandemiei, autoritățile naționale au declanșat pe tot globul marea operațiune a testării pe scară largă, pentru depistarea anticorpilor la… Mai mult

25.05.2020

Republica Moldova / Ministrul de Interne acuză judecătorii Curții Constituționale de tentativă de uzurpare a puterii de stat

de Razvan Diaconu , 18.6.2019

Ministrul de Interne, Andrei Năstase, a făcut un denunț către Procuratura Generală. Andrei Năstase solicită suspendarea provizorie din funcţie a judecătorilor Curții Constituționale, tragerea la răspundere a acestora, ridicarea imunităţii parlamentare a lui Vladimir Plahotniuc precum și tragerea la răspundere a liderului PDM.

Sesizarea, prezentată de Unimedia:

Prin prezenta, având în vedere pronunțarea la data de 15 iunie 2019 a Hotărârii Curții Constituționale prin care, Curtea, din oficiu, a dispus anularea Deciziei Curții Constituționale nr. 83 din 7 iunie 2019, Hotărârii Curții Constituționale nr. 13 din 8 iunie 2019, Hotărârii Curții Constituționale nr. 14 din 8 iunie 2019, Hotărârii Curții Constituționale nr. 15 din 8 iunie 2019, Avizului Curții Constituționale nr. 1 din 9 iunie 2019 și Avizului Curții Constituționale nr. 2 din 9 iunie 2019,

sesizez Procurorul General asupra săvârșirii de către  judecătorii Curții Constituționale Poalelungi Mihai, Apolschi Raisa, Artur Reșetnicov, Gurin Corneliu, Băieșu Aurel și Zaporojan Veaceslav a infracțiunii de tentativă de uzurpare a puterii în stat  – art. 339 alin.(1) Cod penal – acţiuni săvârşite în scopul uzurpării sau menţinerii forţate a puterii de stat cu încălcarea prevederilor Constituţiei Republicii Moldova.

În această privință, menționez că în perioada 07 iunie – 09 iunie 2019 judecătorii Curții Constituționale nominalizaţi au aprobat decizii, hotărâri și avize contrare  prevederilor Constituției Republicii Moldova în scopul de a permite numitului Plahotniuc Vladimir și a grupării criminale conduse de acesta să se mențină abuziv la putere, precum și de a asigura o legalitate așa-zisului guvern condus de Filip Pavel.

Accentuez că judecătorul Apolschi Raisa este nașa de cununie a numitului Plahotniuc Vladimir și este exponentă a Partidului Democrat, Reșetnicov Artur a fost și el membru al aceluiași partid până la numirea în funcție, Poalelungi Mihai este cunoscut ca fiind un consultant personal de-al lui Plahotniuc Vladimir, iar Gurin Corneliu, de asemenea, este un interpus de-al lui Plahotniuc Vladimir, care, prin anumite metode necunoscute încă (posibil șantaj și corupere), controlează, in corpore, toți membrii actuali ai Curții Constituționale.

Actele nominalizate ale Curții Constituționale au condus la instaurarea unui dualism al puterii şi, în consecință, a unei crize a acesteia, ceea ce a afectat şi extrapolat întreaga societate datorită interpretării ambigue și abuzive a unor norme constituționale, care, în lumina Hotărârilor anterioare ale Curții, nr. 30 din 01.10.2013 și nr. 29 din 24.11.2015 pentru interpretarea articolului 85 din Constituția Republicii Moldova, erau suficient de clare pentru a găsi oportun revenirea ulterioară la interpretarea sensului și modalității de aplicare a acestuia.

Mai mult, autoritățile apărute ca rezultat al efectelor produse de deciziile ilegale emanate de Curte, au încercat să schimbe starea de lucruri existentă, au emis acte de dizolvare a Parlamentului Republicii Moldova, au stabilit alegeri anticipate, au înstrăinat bunuri, etc., existând, practic, o preluare ilegală și abuzivă a puterii în stat, prin anihilarea  puterii legislative și suprimarea Guvernului legal constituit.

Analizând argumentele expuse de către Curte în motivarea Deciziei nr. 83 din 07.06.2019 privind inadmisibilitatea sesizării Președintelui Republicii Moldova Igor Dodon, nr. 102b/2019, cu privire la interpretarea prevederilor articolului 85 alin. (1) coroborat cu articolele 63 alineatele (2) şi (3), 69 alin. (2) şi 103 din Constituție, se constată o extindere a obiectului interpretării, Curtea referindu-se şi la modalitatea curgerii şi calculării termenilor care sunt reglementate prin lege organică şi, corespunzător, nu fac obiectul interpretării Curții.

Apreciez că includerea, în paranteze, în paragraful 16 a Deciziei nr. 83 a textului „(90 de zile)” urma a fi justificată de către Curte sub aspectul respectării prevederilor articolelor 384, 385, 388 şi 389 din Cod Civil, în condițiile în care, în conformitate cu prevederile art. 72 alin. (2) al Legii nr. 100/2018 cu privire la actele normative, interpretarea oficială a legilor, altele decât cele constituționale, ține de competența exclusivă a Parlamentului.

Constituția Republicii Moldova stabilește termenii în ani, luni, săptămâni, zile și ore. Legiuitorul constituant în art. 85 alin. (1) din Constituție operează cu termenul de  3 luni, iar la alin. (2) acelaşi articol este statuat un termen de 45 de zile. Astfel, termenul indicat în luni se calculează în luni, nicidecum în zile. Urmare a faptului că Curtea își menține jurisprudența sa constantă, expusă în Hotărârea nr. 30/2013 la caz, termenul de 3 luni a expirat la 9 iunie 2019, termen după expirarea căruia Președintele RM în cazul existenței circumstanțelor sau a unei singure circumstanțe statuate în art. 85 alin. (1) din Constituție, este în drept să dizolve Parlamentul, după consultarea fracțiunilor parlamentare și emiterii unui Aviz confirmativ de către Curtea Constituțională.

Termenul de 3 luni, începe să curgă de la data apariţiei circumstanţelor ce au determinat posibilitatea formării unui nou Guvern/posibilitatea adoptării legilor de către Parlamentul nou constituit. Or, un nou guvern poate fi format numai după convocarea noului Parlament de către Președintele Republicii Moldova. Aceasta se referă și la posibilitatea adoptării legilor de către Parlamentul nou constituit.

În speță, mandatele deputaților Parlamentului de legislatura a X-a au fost validate de către Curtea Constituțională la 9 martie 2019, iar Parlamentul Republicii Moldova a fost convocat de către Președintele Republicii Moldova la 21 martie 2019.

Prin urmare, Curtea Constituțională trebuia să-și reconsidere poziția sa în privința termenului de 3 luni, care este un termen general de formare a Guvernului și de deblocare a procedurii de adoptare a legilor, care începe să curgă de la data apariției circumstanțelor ce au determinat posibilitatea:

1) formării unui nou Guvern;

2) adoptării legilor de către Parlamentul nou constituit.

Or, dreptul trebuie să fie unul efectiv și nu unul iluzoriu. Inițial, trebuie constituit Parlamentul Republicii Moldova pentru a avea posibilitatea reală de a:

1) forma Guvernul;

2) adopta legi.

Termenul de 3 luni este un termen general de formare a Guvernului și de deblocare a procedurii de adoptare a legilor, de aceea Curtea Constituțională era obligată să-și reconsidere poziția sa în privința termenului de 3 luni. În mod logic, curgerea acestui termen trebuia să înceapă de la data de 21 martie 2019 și, respectiv, să expire la 21 iunie 2019.

Așa ar fi fost corect din punct de vedere constituțional, logic și juridic. Atrag atenția că obiect al infracţiunii de uzurpare a puterii în stat sânt relaţiile ce reglementează formarea organelor puterii de stat, precum şi regimul constituţional al Republicii Moldova.

Conform articolului 2 al Constituţiei Republicii Moldova suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova care o exercită în mod direct prin organele sale reprezentative în formele stabilite de Constituţie. Nici o  persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu.

Conform Constituției puterea de stat este divizată în puterea legislativă, executivă şi judecătorească şi care sânt separate şi colaborează la exercitarea prerogativelor ce le revin (art. 6).

Parlamentul, Preşedintele şi Guvernul Republicii Moldova, Curtea Supremă de Justiţie şi instanţele judecătoreşti inferioare sunt organele de stat ce reprezintă aceste puteri. Latura obiectivă a infracţiunii se exprimă prin acțiuni cu scop ul de a uzurpa (de a-şi însuşi) o putere cu încălcarea vădită a normelor constituţionale prin acţiuni îndreptate spre a menţine puterea de stat, atunci când, potrivit Constituţiei, urma a fi transmisă în conformitate cu voința și suveranitatea populară rezultată în urma votului din 24 februarie 2019.

Uzurparea puterii de stat presupune acţiuni ale persoanelor, diferitelor grupări, organizaţii îndreptate spre obţinerea puterii asupra cărei a nu au niciun drept. Menţinerea forţată a puterii înseamnă păstrarea forţată a acesteia, cu încălcarea  prevederilor Constituţiei Republicii Moldova de către persoane cărora puterea le-a a parţinut conform legii. Infracţiunea se consideră consumată din momentul săvârşirii acţiunii îndreptate spre uzurparea sau menţinerii puterii.

În prezenta cauză Plahotniuc Vladimir a acționat în vederea accederii sale la  putere și de menținere a sa și a Guvernului aservit, la putere, dispunând prin intermediul judecătorilor Curții Constituționale dizolvarea Parlamentului, continuarea împuternicirilor Guvernului condus de Filip Pavel în pofida expirării împuternicirilor acestuia, neadmiterea intrării în atribuții a Guvernului condus de Maia Sandu, etc.

Subsidiar, în temeiul art.200 Cod de procedură penală, concomitent cu desfășurarea acțiunilor de urmărire penală este necesară suspendarea din funcție a  judecătorilor menționați, dat fiind că aceștia pot influența mersul anchetei, pot distruge probe și pot influența potențialii martori.

Totodată, având în vedere că numitul Plahotniuc Vladimir deține, momentan, calitatea de deputat, solicit inițierea, de urgență, a procedurilor de ridicare a imunității acestuia și de a obține acordul forului legislativ pentru investigarea penală a sa.

În baza celor expuse, conducându-mă de prevederile art.262 Cod de procedură penală, art.16 alin.(3) din Legea cu privire la Curtea Constituțională,-solicit:

1)Tragerea la răspundere a judecătorilor Curții Constituționale Poalelungi Mihai, Apolschi Raisa, Artur Reșetnicov, Gurin Corneliu, Băieșu Aurel, Zaporojan Veaceslav, dar și a lui Plahotniuc Vladimir în temeiul art. 339 alin.(1) Cod penal.

2) Suspendarea provizorie din funcţie a judecătorilor Curții Constituționale Poalelungi Mihai, Apolschi Raisa, Artur Reșetnicov, Gurin Corneliu, Băieșu Aurel, Zaporojan Veaceslav.

3)Ridicarea imunităţii parlamentare a lui Vladimir Plahotniuc

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.6.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

VIDEO Alina CULCEA, Președinte ARPIM: „România va fi în competiție cu celelalte țări pentru investiții, pe toate domeniile, dar mai ales în sectorul farmaceutic”

Redacţia

„Una dintre lecțiile pe care le-am învățat cu toții a fost lecția solidarității. A fost o mobilizare fără precedent din partea asociației noastre, sperăm că… Mai mult

Europa

Scădere surprinzătoare a șomajului în SUA, în mai: 13%, analiștii se așteptau la o creștere spre 20%

Adrian N Ionescu

Economia SUA a oferit pe neașteptate mai multe locuri de muncă decît estimau analiștii, în luna mai, iar rata şomajului a scăzut la 13,3% de… Mai mult

Stiri

BNR primește o linie de finanțare de 4,5 miliarde de euro de la BCE pentru asigurarea lichidității de euro

Alexandra Pele

Banca Centrală Europeană (BCE) și Banca Națională a României (BNR) au convenit asupra unui aranjament în cadrul căruia se va furniza BNR lichiditate în euro,… Mai mult

Stiri

Statul încasează de la Hidroelectrica dividende suplimentare de 600 milioane de lei

Adrian N Ionescu

Ministerul Economiei și Energiei a decis, cu puterea pachetului de 80% din acțiunile Hidroelectrica, distribuirea de către companie a unor dividende suplimentare de 750 de… Mai mult

Europa

Benzinăriile din Germania, obligate să instaleze stații de încărcare pentru maşinile electrice

Adrian N Ionescu

Germania va obliga toate benzinăriile de pe teritoriul său să aibă staţii de încărcare pentru vehiculele electrice, pentru încurajarea cererii acestui segment auto. Măsura apare… Mai mult

Europa

Comenzile din Germania au scăzut cu peste 25% în aprilie. Punctul minim al recesiunii industriale a trecut

Alexandra Pele

Comenzile din industria germană au scăzut cu 25,8% în aprilie, cel mai abrupt declin lunar din 1991, potrivit datelor publicate vineri și citate de Reuters.… Mai mult

Stiri

VIDEO Mirela Iordan, CEO Pfizer Romania: Singur, sistemul public nu poate face față provocărilor prezente sau viitoare

Redacţia

Reforma în sistem este treaba autorităților însă jucătorii privați pot sprijini anumite zone. De exemplu, „Pfizer are know how extarordinar pe educație în Sănătate. Trebuie… Mai mult