La obiect

Situația financiară la care se așteaptă economiștii și bancherii pe final de an

Amploarea dezechilibrării indicatorilor critici ai economiei pe 2019 creşte cu siguranţă, iar incertitudinea contextului politic îi îndeamnă la prudență pe economiști, pentru că sporeşte dificultatea… Mai mult

31.10.2019

La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

Cronicile

Republica Moldova / Ministrul de Interne acuză judecătorii Curții Constituționale de tentativă de uzurpare a puterii de stat

de Razvan Diaconu , 18.6.2019

Ministrul de Interne, Andrei Năstase, a făcut un denunț către Procuratura Generală. Andrei Năstase solicită suspendarea provizorie din funcţie a judecătorilor Curții Constituționale, tragerea la răspundere a acestora, ridicarea imunităţii parlamentare a lui Vladimir Plahotniuc precum și tragerea la răspundere a liderului PDM.

Sesizarea, prezentată de Unimedia:

Prin prezenta, având în vedere pronunțarea la data de 15 iunie 2019 a Hotărârii Curții Constituționale prin care, Curtea, din oficiu, a dispus anularea Deciziei Curții Constituționale nr. 83 din 7 iunie 2019, Hotărârii Curții Constituționale nr. 13 din 8 iunie 2019, Hotărârii Curții Constituționale nr. 14 din 8 iunie 2019, Hotărârii Curții Constituționale nr. 15 din 8 iunie 2019, Avizului Curții Constituționale nr. 1 din 9 iunie 2019 și Avizului Curții Constituționale nr. 2 din 9 iunie 2019,

sesizez Procurorul General asupra săvârșirii de către  judecătorii Curții Constituționale Poalelungi Mihai, Apolschi Raisa, Artur Reșetnicov, Gurin Corneliu, Băieșu Aurel și Zaporojan Veaceslav a infracțiunii de tentativă de uzurpare a puterii în stat  – art. 339 alin.(1) Cod penal – acţiuni săvârşite în scopul uzurpării sau menţinerii forţate a puterii de stat cu încălcarea prevederilor Constituţiei Republicii Moldova.

În această privință, menționez că în perioada 07 iunie – 09 iunie 2019 judecătorii Curții Constituționale nominalizaţi au aprobat decizii, hotărâri și avize contrare  prevederilor Constituției Republicii Moldova în scopul de a permite numitului Plahotniuc Vladimir și a grupării criminale conduse de acesta să se mențină abuziv la putere, precum și de a asigura o legalitate așa-zisului guvern condus de Filip Pavel.

Accentuez că judecătorul Apolschi Raisa este nașa de cununie a numitului Plahotniuc Vladimir și este exponentă a Partidului Democrat, Reșetnicov Artur a fost și el membru al aceluiași partid până la numirea în funcție, Poalelungi Mihai este cunoscut ca fiind un consultant personal de-al lui Plahotniuc Vladimir, iar Gurin Corneliu, de asemenea, este un interpus de-al lui Plahotniuc Vladimir, care, prin anumite metode necunoscute încă (posibil șantaj și corupere), controlează, in corpore, toți membrii actuali ai Curții Constituționale.

Actele nominalizate ale Curții Constituționale au condus la instaurarea unui dualism al puterii şi, în consecință, a unei crize a acesteia, ceea ce a afectat şi extrapolat întreaga societate datorită interpretării ambigue și abuzive a unor norme constituționale, care, în lumina Hotărârilor anterioare ale Curții, nr. 30 din 01.10.2013 și nr. 29 din 24.11.2015 pentru interpretarea articolului 85 din Constituția Republicii Moldova, erau suficient de clare pentru a găsi oportun revenirea ulterioară la interpretarea sensului și modalității de aplicare a acestuia.

Mai mult, autoritățile apărute ca rezultat al efectelor produse de deciziile ilegale emanate de Curte, au încercat să schimbe starea de lucruri existentă, au emis acte de dizolvare a Parlamentului Republicii Moldova, au stabilit alegeri anticipate, au înstrăinat bunuri, etc., existând, practic, o preluare ilegală și abuzivă a puterii în stat, prin anihilarea  puterii legislative și suprimarea Guvernului legal constituit.

Analizând argumentele expuse de către Curte în motivarea Deciziei nr. 83 din 07.06.2019 privind inadmisibilitatea sesizării Președintelui Republicii Moldova Igor Dodon, nr. 102b/2019, cu privire la interpretarea prevederilor articolului 85 alin. (1) coroborat cu articolele 63 alineatele (2) şi (3), 69 alin. (2) şi 103 din Constituție, se constată o extindere a obiectului interpretării, Curtea referindu-se şi la modalitatea curgerii şi calculării termenilor care sunt reglementate prin lege organică şi, corespunzător, nu fac obiectul interpretării Curții.

Apreciez că includerea, în paranteze, în paragraful 16 a Deciziei nr. 83 a textului „(90 de zile)” urma a fi justificată de către Curte sub aspectul respectării prevederilor articolelor 384, 385, 388 şi 389 din Cod Civil, în condițiile în care, în conformitate cu prevederile art. 72 alin. (2) al Legii nr. 100/2018 cu privire la actele normative, interpretarea oficială a legilor, altele decât cele constituționale, ține de competența exclusivă a Parlamentului.

Constituția Republicii Moldova stabilește termenii în ani, luni, săptămâni, zile și ore. Legiuitorul constituant în art. 85 alin. (1) din Constituție operează cu termenul de  3 luni, iar la alin. (2) acelaşi articol este statuat un termen de 45 de zile. Astfel, termenul indicat în luni se calculează în luni, nicidecum în zile. Urmare a faptului că Curtea își menține jurisprudența sa constantă, expusă în Hotărârea nr. 30/2013 la caz, termenul de 3 luni a expirat la 9 iunie 2019, termen după expirarea căruia Președintele RM în cazul existenței circumstanțelor sau a unei singure circumstanțe statuate în art. 85 alin. (1) din Constituție, este în drept să dizolve Parlamentul, după consultarea fracțiunilor parlamentare și emiterii unui Aviz confirmativ de către Curtea Constituțională.

Termenul de 3 luni, începe să curgă de la data apariţiei circumstanţelor ce au determinat posibilitatea formării unui nou Guvern/posibilitatea adoptării legilor de către Parlamentul nou constituit. Or, un nou guvern poate fi format numai după convocarea noului Parlament de către Președintele Republicii Moldova. Aceasta se referă și la posibilitatea adoptării legilor de către Parlamentul nou constituit.

În speță, mandatele deputaților Parlamentului de legislatura a X-a au fost validate de către Curtea Constituțională la 9 martie 2019, iar Parlamentul Republicii Moldova a fost convocat de către Președintele Republicii Moldova la 21 martie 2019.

Prin urmare, Curtea Constituțională trebuia să-și reconsidere poziția sa în privința termenului de 3 luni, care este un termen general de formare a Guvernului și de deblocare a procedurii de adoptare a legilor, care începe să curgă de la data apariției circumstanțelor ce au determinat posibilitatea:

1) formării unui nou Guvern;

2) adoptării legilor de către Parlamentul nou constituit.

Or, dreptul trebuie să fie unul efectiv și nu unul iluzoriu. Inițial, trebuie constituit Parlamentul Republicii Moldova pentru a avea posibilitatea reală de a:

1) forma Guvernul;

2) adopta legi.

Termenul de 3 luni este un termen general de formare a Guvernului și de deblocare a procedurii de adoptare a legilor, de aceea Curtea Constituțională era obligată să-și reconsidere poziția sa în privința termenului de 3 luni. În mod logic, curgerea acestui termen trebuia să înceapă de la data de 21 martie 2019 și, respectiv, să expire la 21 iunie 2019.

Așa ar fi fost corect din punct de vedere constituțional, logic și juridic. Atrag atenția că obiect al infracţiunii de uzurpare a puterii în stat sânt relaţiile ce reglementează formarea organelor puterii de stat, precum şi regimul constituţional al Republicii Moldova.

Conform articolului 2 al Constituţiei Republicii Moldova suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova care o exercită în mod direct prin organele sale reprezentative în formele stabilite de Constituţie. Nici o  persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu.

Conform Constituției puterea de stat este divizată în puterea legislativă, executivă şi judecătorească şi care sânt separate şi colaborează la exercitarea prerogativelor ce le revin (art. 6).

Parlamentul, Preşedintele şi Guvernul Republicii Moldova, Curtea Supremă de Justiţie şi instanţele judecătoreşti inferioare sunt organele de stat ce reprezintă aceste puteri. Latura obiectivă a infracţiunii se exprimă prin acțiuni cu scop ul de a uzurpa (de a-şi însuşi) o putere cu încălcarea vădită a normelor constituţionale prin acţiuni îndreptate spre a menţine puterea de stat, atunci când, potrivit Constituţiei, urma a fi transmisă în conformitate cu voința și suveranitatea populară rezultată în urma votului din 24 februarie 2019.

Uzurparea puterii de stat presupune acţiuni ale persoanelor, diferitelor grupări, organizaţii îndreptate spre obţinerea puterii asupra cărei a nu au niciun drept. Menţinerea forţată a puterii înseamnă păstrarea forţată a acesteia, cu încălcarea  prevederilor Constituţiei Republicii Moldova de către persoane cărora puterea le-a a parţinut conform legii. Infracţiunea se consideră consumată din momentul săvârşirii acţiunii îndreptate spre uzurparea sau menţinerii puterii.

În prezenta cauză Plahotniuc Vladimir a acționat în vederea accederii sale la  putere și de menținere a sa și a Guvernului aservit, la putere, dispunând prin intermediul judecătorilor Curții Constituționale dizolvarea Parlamentului, continuarea împuternicirilor Guvernului condus de Filip Pavel în pofida expirării împuternicirilor acestuia, neadmiterea intrării în atribuții a Guvernului condus de Maia Sandu, etc.

Subsidiar, în temeiul art.200 Cod de procedură penală, concomitent cu desfășurarea acțiunilor de urmărire penală este necesară suspendarea din funcție a  judecătorilor menționați, dat fiind că aceștia pot influența mersul anchetei, pot distruge probe și pot influența potențialii martori.

Totodată, având în vedere că numitul Plahotniuc Vladimir deține, momentan, calitatea de deputat, solicit inițierea, de urgență, a procedurilor de ridicare a imunității acestuia și de a obține acordul forului legislativ pentru investigarea penală a sa.

În baza celor expuse, conducându-mă de prevederile art.262 Cod de procedură penală, art.16 alin.(3) din Legea cu privire la Curtea Constituțională,-solicit:

1)Tragerea la răspundere a judecătorilor Curții Constituționale Poalelungi Mihai, Apolschi Raisa, Artur Reșetnicov, Gurin Corneliu, Băieșu Aurel, Zaporojan Veaceslav, dar și a lui Plahotniuc Vladimir în temeiul art. 339 alin.(1) Cod penal.

2) Suspendarea provizorie din funcţie a judecătorilor Curții Constituționale Poalelungi Mihai, Apolschi Raisa, Artur Reșetnicov, Gurin Corneliu, Băieșu Aurel, Zaporojan Veaceslav.

3)Ridicarea imunităţii parlamentare a lui Vladimir Plahotniuc

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.6.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministerul Finanţelor va fi reorganizat, va avea economist şef

Adrian N Ionescu

Ministerul Finanţelor (MFP)  va fi reorganizat, iar reorganizarea va include înființarea unui „department de economist şef”, a anunţat joi ministrul Finanţelor, Florin Cîţu. „Va exista… Mai mult

Stiri

Un nou termen pentru finalizarea Magistralei 5 Metrou: vara lui 2020

Vladimir Ionescu

Magistrala 5 de Metrou, traseul Eroilor – Drumul Taberei, ar putea fi inaugurată cel mai devreme la sfârșitul primului semestru din 2020, a anunțat joi… Mai mult

Stiri

Geronimo Brănescu, demis de la Autoritatea Sanitar-Veterinară. Lasă în urmă aproape 90% din focarele de pestă porcină ale Europei

Vladimir Ionescu

Csutak Nagy Laszlo (UDMR) a fost numit joi președinte al Autorității Naționale Sanitare Veterinare (ANSVSA), în locul lui Geronimo Brănescu. Premierul Ludovic Orban s-a referit… Mai mult

Stiri

Germania evită recesiunea tehnică, dar perspectivele rămân nesigure

Adrian N Ionescu

Germania a evitat recesiunea tehnică, înregistrând  o creștere marginală a PIB de 0,1% în Trimestrul 3 / 2019 față de trimestrul anterior, potrivit datelor preliminare… Mai mult

Stiri

Lege promulgată: Alocațiile copiilor vor crește cu rata medie anuală a inflației

Vladimir Ionescu

Alocația pentru copii va fi majorată cu rata medie anuală a inflaţiei, după ce președintele Klaus Iohannis a promulgat miercuri legea adoptată în urmă cu… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanțelor: Deficitul a depășit deja nivelul pe tot anul după doar 10 luni

Alexandra Pele

Deficitul bugetar din primele zece luni ale anului a urcat la 2,84% din PIB, peste nivelul deficitului din Legea bugetului, de 2,78% din PIB, a… Mai mult

Stiri

Profiturile Romgaz și Nuclearelectrica la 9 luni au crescut pe seama scumpirii energiei pe piața liberă

Adrian N Ionescu

Profiturile nete la 9 luni ale Romgaz (SNG) și Nuclearelectrica (SNN) au crescut cu 19%, respectiv cu 30% față de aceeași perioadă a anului trecut,… Mai mult