fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Finanțarea IMM-urilor în criza Covid: principiile și acțiunea concretă

IMM-urile au fost puternic afectate de criza provocată de pandemia Covid-19, iar România a pregătit un pachet de ajutor destinat acestui sector. Ministrul fondurilor europene… Mai mult

20.10.2020

La obiect

PIB-ul României, la mijlocul clasamentului UE27

Economia României se situează pe locul 14 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor revizuite la începutul acestei luni de Eurostat pentru… Mai mult

19.10.2020

Digital

Document / 10 ani, 2,4 miliarde euro – noua strategie de digitalizare a administrației, lansată în consultare interinstituțională

Secretariatul General al Guvernului a lansat în consultare interinstituțională o propunere de politică publică în domeniul digitalizării administrației publice din România. Dacă va fi aprobată,… Mai mult

19.10.2020

La obiect

Poziție slabă la export – consecințe pe revenirea economică

Datele publicate de Eurostat plasează România printre cele mai afectate state UE de criza indusă de pandemie, în ceea ce privește schimburile externe pe primele… Mai mult

19.10.2020

Republica Moldova a semnat Acordul de asociere cu UE

de Anne-Marie Blajan 27.6.2014

Republica Moldova şi Georgia au semnat vineri Acordul de asociere cu UE si cel de liber schimb aprofundat, în timp ce Ucraina a semnat capitolele politice, care rămăseseră nesemnate în luna martie.

“Nu sunt nişte acorduri obişnuite, ci borne ale relaţiilor noastre. oamenii, în Ucraina şi în alte părţi, şi-au dat viaţa pentru apropierea de UE”, a spus preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy.

Acesta a afirmat că aceste acorduri “nu sunt stadiul final al cooperării noastre”, iar cei trei parteneri – Georgia, Republica Moldova şi Ucraina – trebuie să facă în continuare “eforturi de  transformare a soeictăţii, să consolideze democraţia şi să-şi modernizeze economia”.

“UE va fi alături de voi în tot acest proces”, a adăugat Herman Van Rompuy. Un mesaj pe care l-a repetat de câteva ori de-a lungul discursului. “UE va fi alături de voi astăzi, mai mult decât oricând altcândva”, a subliniat păreşedintele Consiliului.

Şi a transmis un al doilea mesaj. Destinaratul: Rusia. Acordurile nu prejudiciază Rusia.

Premierul Iurie Leancă a arătat că “pentru Moldova, Europa este ca mai clară imegine a vieţii pe care ne-o dorim şi pe care o vom avea”. El a atras atenţia însă că la alegerile din toamnă, moldovenii trebuie să confirme prin votul lor că acesta este drumul pe care vor să meargă.

Anterior, acesta spusese că “este un nou început pentru Moldova, o resetare pentru țar㔺i că “Republica Moldova este gata să devină, din fruntaş al Parteneriatului Estic, candidat la aderare”.

Semnarea are loc după trei ani de negocieri între Chişinău şi Bruxelles şi după 16 ani de cooperare cu Uniunea Europeană.

Acordul va intra fi pus în aplicare începând cu 1 octombrie. Înainte de summit-ul de la Bruxelles, guvernul de la Chișinău a aprobat planul naţional de acţiuni pentru punerea în aplicare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

Acesta a fost întocmit pentru o perioadă de trei ani și include priorităţile-cheie de cooperare în vederea asigurării asocierii politice şi a integrări economice cu UE.

Republica Moldova este singurul stat membru al Parteneriatului Estic, ce a elaborat un astfel de document, prin care a iniţiat procedura de coordonare şi punere în aplicare a Acordului de Asociere. Documentul stabileşte noul cadru de cooperare dintre R. Moldova şi UE şi înlocuieşte Acordul de Parteneriat și Cooperare, intrat în vigoare în 1998.

Parlamentul de la Chişinău urmează să ratifice Acordul de Asociere la începutul lunii iulie, însă socialiştii – desprinşi din partidul comunist –  şi comuniştii au anunţat că nu îl vor vota. În plus, au spus că vor face o campanie de informare a cetăţenilor, despre dezavantajele noii relaţii cu Uniunea Europeană.

R. Moldova vrea şi menţinerea şi funcţionarea în continuare a acordului de liber schimb cu CSI

Pe de altă parte, Chişinăul nu respinge ideea de a face parte din zona de liber schimb cu ţările membre ale CSI. Într-o declaraţie pentru RIA Novosti, prim ministrul moldovean a spus

“Avem cu CSI un acord similar cu cel pe care îl vom semna maine (n.r. vineri) cu UE: un acord de liber schimb. Nu văd niciun motiv pentru care ar trebui să schimbăm ceva. Pornim de la faptul că zona de liber schimb cu UE coincide în totalitate cu normele de comerţ liber din cadtul CSI, având în vedere că ambele spaţii se bazează pe principiile Organizaţiei Mondiale a Comerţului”, a spus Iurie Leancă.

Moldova şi Georgia au parafat, în luna noiembrie, la Vilnius, Acordurile de asociere şi liber schimb, iar Ucraina trebuia să îl semneze. Preşedintele Viktor Ianukovici a refuzat să o facă, la presiunea Rusiei şi cu promisiunea unui important ajutor financiar pentru ţara sa.

Presiunile Rusiei sunt şi acum vizibile. Washington Post a publicat joi un articol în care inventariază modalităţile prin care se manifestă ele.

“Rusia a declarat că-şi va încorda considerabil muşchii pentru a strivi orice ţară de pe fosta orbită sovietică care îşi va dori un viitor cu Europa.

Ucraina, Moldova şi Georgia se confruntă cu presiuni intense în ajunul semnării acordului, inclusiv ameninţări despre stoparea exporturilor şi reguli de imigrare mai stricte, dar nu se uită nici de fantoma mişcărilor separatiste reenergizate.

Însă avertizările pot avea şi efect de bumerang: liderii din cele trei ţări spun că tonul suspect al Moscovei demonstrează cu lux de amănunte că ţările lor trebuie să aleagă o altă cal”, cred jurnaliştii americani.

Sistarea importurilor de vinuri moldoveneşti din toamna anului trecut, ameninţarea vicepremierului Dmitri Rogozin în prag de iarnă: “Sper să nu îngheţaţi”, sau resuscitarea miscărilor separatiste în Găgăuzia sunt o expresie a presiunilor Moscovei. În plus, vineri dimineaţa, două zboruri Air Moldova au fost anulate de Moscova. Înainte de decolare, fără niciun motiv sau justificare, autorităţile aviatice ruse au anunţat că nu permit operarea acestor zboruri, Chişinău-Moscova şi Moscova-Chişinău.

Preşedintele Traian Băsescu: Încununarea eforturilor de 10 ani

Preşedintele Traian Băsescu a spus vineri dimineaţă, la sosirea la sediul Consiliului, că semnarea Acordului de către Republica Moldova reprezintă o încununare a eforturilor României de 10 ani. Şeful statului a afirmat că a vorbit despre acest subiect în Consiliu când nimeni nu vorbea despre el.

În plus, crede preşedintele Băsescu, este un succes al autorităţilor moldovene, un proces început de Vlad Filat şi continuat de Iurie Leancă.

“Filat a început un proces inteligent, a început cu vizele (n.r. solicitarea de liberalizare a vizelor) şi a continuat cu acordul. Şi acum sunt singurii care le-au obţinut pe ambele”, a mai spus preşedintele României.

Gest simbolic al lui Petro Poroşenko

Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a spus că este cea  mai importantă zi din istoria Ucrainei, după aceea a obţinerii independenţei.

El a arătat audienţei un stilou pe care scrie “Acordul de asociere Ucraina UE, Vilnius, 29 noiembrie 2013”. “Este stiloul cu care trebuia semnat atunci Acordul de Asociere. Îl voi semna astăzi. Evenimentele istorice sunt de neevitat”, a spus Petro Poroşenko.

Ce spune presa rusă: semnarea Acordului – “o sclavie benevolă”

Presa rusă critică dur Acordul de Asociere care urmează să fie semnat vineri între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, unele publicaţii apreciind că acest acord este, de fapt, o “acceptare benevolă a sclaviei” şi “nu este susţinut de majoritatea” cetăţenilor moldoveni, scrie Mediafax.

Agenţia rusă RIA Novosti notează riscurile economice ale semnării Acordului de Asociere şi subliniază că acest acord va fi încheiat “împotriva voinţei majorităţii”.

Republica Moldova riscă să piardă locuri pe piaţa muncii din CSI, inclusiv în Rusia, unde s-ar afla între 500 şi 700 de mii de migranţi moldoveni, mai subliniază agenţia.

În opinia expertului şi jurnalistului rus, Maksim Şalîghin, citat de RIA Novosti, semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană de către Republica Moldova şi Ucraina este “de fapt o acceptare benevolă a sclaviei”.

De asemenea, el afirmă că prin respectarea prevederilor acestui acord “statele îşi pierd suveranitatea”.

“Şi, deoarece o parte a Republicii Moldova – Basarabia – înainte de perioada sovietică intra în componenţa României, pot apărea anumiţi moştenitori români care să pretindă drepturi de proprietate asupra pământului, locuinţelor, întreprinderilor din (Republica) Moldova”, adaugă expertul rus.

Şalîghin afirmă că pretenţiile românilor “pot viza şi Bucovina de Nord, care în prezent intră în componenţa Ucrainei”.

Potrivit expertului, pretenţii similare pot avea şi cetăţenii din Slovacia şi Ungaria.

Publicaţia Argumentî i Faktî notează că semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană de către Ucraina, Republica Moldova şi Gerogia va avea impact negativ asupra economiei Rusiei.

Ziarul rus Trud comentează pe un ton pesimist că “după semnarea Acordului de Asociere, mulţi migranţi moldoveni îşi vor pierde dreptul de şedere în Rusia, fapt ce va afecta grav economia Republicii Moldova”.

“Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană este un risc real”, afirmă ziarul, adăugând că “nimeni nu poate explica în ce mod integrarea în UE va contribui la dezvoltarea economiei şi bunăstarea cetăţenilor”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.6.2014

Lăsați un comentariu


Stiri

Virgil Popescu: Guvernul evaluează scenariul în care Romgaz preia integral participația Exxon la exploatarea gazelor din Marea Neagră

Adrian N Ionescu

Compania poloneză PGNiG s-a retras din proiectul consorțiului care ar urma să cumpere participația Exxon Mobil la asocierea cu OMV Petrom pentru exploatarea gazelor naturale… Mai mult

Stiri

Mark Zuckerberg, către angajați: Atenție la alegeri, Facebook nu trebuie folosit ca platformă de instigare la violență

Raluca Florescu

Mark Zuckerberg, șeful  Facebook, s-a arătat îngrijorat cu privire la posibilele violențe ce ar putea urma după alegerile din SUA, îndemnându-și angajații să „facă mai… Mai mult

Stiri

Document / Ionuț Dumitru (VIDEO) – despre problema dezvoltării locale: Bucureștiul concentrează  peste 23% din PIB-ul țării – PIB-ul per capita în Vaslui e de 46% din media națională, iar în București e de 260%

Raluca Florescu

Capitala concentrează apropae un sfert din PIB-ul țării, respectiv 23%, a declarat Ionuț Dumitru, economist șef al Raiffeisen Bank, în cadrul conferinței „Accelerarea dezvoltării României… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană cere României și Greciei să adopte programe naționale de control al poluării atmosferice

Raluca Florescu

Comisia Europeană a cerut vineri Greciei şi României să adopte programe naţionale de control al poluării atmosferice, conform Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naţionale,… Mai mult

Europa

Ucraina / Președintele Zelenski cere parlamentului dizolvarea Curții Constituționale, care a respins mai multe legi anticorupție

Iulian Soare

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski (foto), a cerut vineri parlamentului de la Kiev să dizolve Curtea Constituţională şi să anuleze decizia acestei instanţe prin care au… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: Nu majorăm taxe și impozite. Propuneri ale intreprinzătorilor vor fi incluse în programul de guvernare

Razvan Diaconu

Premierul Ludovic Orban susține că Executivul nu are în plan creșterea de taxe și impozite. “O mai spun o dată, pentru că o dată la… Mai mult

Stiri

Aproape 1.000 de cazuri de Covid la Terapie Intensivă

Vladimir Ionescu

Un număr de 6.546 de noi cazuri de coronavirus au fost identificate în ultimele 24 de ore, la un număr de 36.335 de teste, 22.342 în… Mai mult