Renault i-a reclamat la procuratură pe cei trei directori ai săi pe care îi acuză de spionaj economic şi corupţie.producătorul francez auto renault a depus o reclamaţie la Procuratura Parisului pentru „spionaj industrial”, „corupţie”, „abuz de încredere”, „furt şi tăinuire în bandă organizată” împotriva a trei dintre directorii, implicaţi într-un scandal de spionaj care preocupă lumea afacerilor în Franţa de câteva luni. Renault îi suspectează pe cei trei şefi – suspendaţi din 3 ianuarie – că ar fi transmis informaţii importante legate de programul său de construire a vehiculelor electrice. Guvernul francez vorbeşte despre un adevărat „război economic” care are loc în prezent în contextul crizei mondiale. Plângerea se referă la furnizarea de date economice secrete unei puteri străine, nenominalizate. (Le Figaro)
Diplomaţii străini se plâng că băncile americane le-au închis conturile speciale. Circa 150 de diplomaţi ai ONU, din mai multe ţări ale lumii, s-au întâlnit cu oficiali federali ai SUA pentru a-şi arăta nemulţumirea faţă de faptul că mai multe bănci americane nu mai oferă servicii misiunilor diplomatice. Unii diplomaţi au declarat că bugetul ONU ar putea fi afectat de închiderea conturilor. Presa americană a relatat, la finalul anului trecut, că decizia băncilor era cauzată de dificultăţile pe care le întâmpinau în a îndeplini criteriile legislative privind spălarea banilor în cazul tranferurilor internaţionale. (BBC News)
Justiţia italiană a ridicat parţial imunitatea premierului Berlusconi. Silvio Berlusconi a suferit o mică înfrângere din partea Curţii Constituţionale din Italia, care a hotărât că judecătorii pot decide dacă primul ministru trebuie să apară în faţa tribunalului sau nu, în timpul îndeplinirii mandatului oficial. În acest fel, cei 15 judecători ai Curţii au hotărât că unele prevederi ale legii adoptate anul trecut privind imunitatea demnitarilor sunt neconstituţionale. Berlusconi are trei procese pe rol, în care este acuzat de fraudă, mituire şi concurenţă neloială, procese ce au fost suspendate anul trecut, după aprobarea legii respective. Premierul neagă toate acuzaţiile şi ia peste picior decizia Curţii Constituţionale de ieri. Potrivit deciziei, primul ministru nu poate invoca automat „un impediment legitim” care să-l scutească pe el şi pe membrii Cabinetului său de a compărea în faţa justiţiei doar pentru că ocupă funcţii oficiale în stat. (BBC News)
Preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy susţine ţările din zona euro. Rompuy consideră că zonei euro trebuie să i se dea o şansă şi critică atitudinea unor ţări europene în problema crizei financiare. Într-o vizită la Londra, liderul UE spune că unor state membre precum Grecia, Irlanda, Spania sau Portugalia nu li s-a dat nicio şansă. Fostul ministru de finanţe belgian consideră că problema solvabilităţii ţărilor europene este una exagerată, criteriile de evaluare fiind mai dure pentru ţările membre UE decât pentru state sărace ca Ucraina ori Argentina. „Părerea mea este că statele din zona euro îşi ating întotdeauna ţinta şi trebuie să le dăm oşansă să-şi revină”, a mai spus oficialul european. (BBC News)
Oficiali italieni acuzaţi de corupţie în cazul restaurării muzeului Vaticanului. Procurorii din Roma au acuzat oficial un fost ministru al infrastructurii şi un cardinal al Vaticanului pentru restaurarea Muzeului Conbgregaţiei pentru Evanghelizarea Populaţiei, recent deschis la Roma. Controversele au renăscut luna trecută, când s-a deschis singurul muzeu din afara zidurilor Vaticanului, pentru ale cărui lucrări au fost plătite 20 milioane de dolari. În 2004, guvernul italian a acoperit 6,5 milioane de dolari din costurile de renovare şi amenajare. După şase ani de restaurare, procurorii au descoperit că, între 2001-2006, ministrul infrastructurii de atunci, Pietro Lunardi, ar fi cumpărat o clădire în centrul istoric al Romei la un preţ cu mult sub preţul pieţei, de la Congregaţia condusă pe atunci de Cardinalul Crescenzio Sepe. Anchetatorii spun că tranzacţia ar fi avut loc pentru a compensa fondurile guvernamentale primite de Vatican, iar cei doi oficiali au fost acuzaţi de corupţie. (Guardian)
Premierul turc cere demiterea ministrului de externe israelian. Primul ministru turc Avigdor Lieberman a cerut Israelului să-l concedieze pe ministrul de externe Avigdor Lieberman, care ar constitui „un obstacol în calea păcii din regiune”. Recep Tayip Erdogan, un critic vehement al politicilor israeliene, l-a criticat dur pe Lieberman, descriindu-l ca pe un om demn de dispreţ, „o problemă la vârf” a Israelului. „Este problemalor, nu a noastră. Dacă Israelul nu va lua niciomăsură contra lui, conflictele din regiune se vor agrava”, susţine oficialul turc. (Independent)
Spania şi Italia, noi succese la bursă, după Portugalia. Italia a reuşit să vândă acţiuni şi obligaţiuni în valoare de 6 milioarde de euro, pe o perioadă de 5 şi 15 ani, iar Spania a vândut obligaţiuni de 3 miliarde de euro pentru 5 ani, crescând speranţa pentru ieşirea din criză a statelor din zona euro. Ambele ţări însăau fost obligate sp plătească dobânzi mai mari decât în licitaţiile precedente. Situaţia datoriilor financiare ale celor trei state nu este însă rezolvată pe deplin, investitorii aşteptând încă o acţiune decisivă din partea autorităţilor Uniunii Europene. (CNN)
Hillary Clinton cere liderilor arabi să liberalizeze economiile ţărilor lor. Secretarul de stat american a declarat că ţările arabe riscă să se scufunde „în nisip”, în dezordine şi extremism, dacănu vor liberaliza sistemul politic şi cel eocnomic. Vorbind la o conferinţă în Qatar, Clinton a amintit din nou corupţia, represiunea şi lipsa drepturilor femeilor şi minoroităţilor religioase. Remarcile sale au fost de data aceasta mai vehemente şi au sugerat frustrarea pe care o resimte amdinistraţia Obama pentru că nu reuşeşte să se facă înţeleasă de lumea arabă. „În prea multe locuri, în prea multe feluri, rădăcinile religioase se scufundă în nisip. Noul şi dinamicul Orient Mijlociu pe care eu l-am văzut are nevoie de un sol mai puternic pentru a prinde rădăcini şi a creşte peste tot”, a încercat Clinton să-i convingă cu metaforele pe miniştri de externe, oamenii de afaceri şi militanţii drepturilor omului, prezenţi în sală. (New York Times)
Preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy susţine ţările din zona euro. Rompuy consideră că zonei euro trebuie să i se dea o şansă şi critică atitudinea unor ţări europene în problema crizei financiare. Într-o vizită la Londra, liderul UE spune că unor state membre precum Grecia, Irlanda, Spania sau Portugalia nu li s-a dat nicio şansă. Fostul ministru de finanţe belgian consideră că problema solvabilităţii ţărilor europene este una exagerată, criteriile de evaluare fiind mai dure pentru ţările membre UE decât pentru state sărace ca Ucraina ori Argentina. „Părerea mea este că statele din zona euro îşi ating întotdeauna ţinta şi trebuie să le dăm oşansă să-şi revină”, a mai spus oficialul european. (BBC News)
