Peste 10 milioane de sirieni, care au fugit din țară din calea războiului, și-ar putea pierde locuințele din cauza unei legi promulgate de regimul Assad.
O nouă lege a proprietății emisă în decembrie 2017 de către guvernul din Damasc impune un termen- luna mai- de revendicare a locuințelor părăsite din cauza războiului, anunță DPA. Locuințele nerevendicate vor ajunge în proprietatea statului.
Reglementarea trezește temerea că toți cei care, într-un fel sau altul, s-au opus regimului de la Damasc se vor confrunta cu un exil permanent și că Bashar al-Assad, prin această măsură legislativă, caută de fapt să aplice un model de inginerie socială și reformatare demografică a Siriei.
Această lege împuternicește administrațiile locale să „reînregistreze” dreptul de proprietate asupra imobilelor și terenurilor, cerându-le proprietarilor să se prezinte de urgență cu acte doveditoare.
O lege similară a fost adoptată în Liban după războiul civil din anii 1975-1990, prin care au fost confiscate pe bandă rulantă terenuri din centrul Beirutului. O altă paralelă este legea proprietății în absență din Israel, din 1950, care legaliza deposedarea de drepturi asupra proprietăților palestinienilor care, dintr-un motiv sau altul, fuseseră nevoiți să își părăsească teritoriul.
„Pentru milioane de persoane strămutate interne sau refugiate (peste granițe – n.r.), acest apel de a veni să prezinte actele de proprietate va fi imposibil de îndeplinit. Mulți au fugit fără titlurile de proprietate, unii trăiau fără formalități. Și să le ceri acum refugiaților să se întoarcă în Siria să prezinte o dovadă este echivalent cu a-i invita la sinucidere”, a declarat cotidianului britanic Maha Yahya, directoarea Centrului Carnegie din Beirut.
Legea va servi în trei scopuri regimului lui Bashar al-Assad, a adăugat Yahya.
În primul rând, le va oferi autorităților un „instrument suplimentar de monitorizare a repatrierilor și o cale de a împiedica adversarii politici în a-și recupera bunurile”.
În privința refugiaților, care sunt priviți de către regimul de la Damasc drept „trădători”, legea va „crește riscul de exil permanent”.
Un alt avantaj este acela că va permite regimului să „repopuleze zonele strategice cu persoane loiale”, pentru a îndepărta pe viitor, la nivel demografic, o „posibilă rezistență”.
Reprezentanţii mai multor ţări occidentale şi arabe au ajuns joi, la Paris, la un acord asupra unei noi iniţiative diplomatice pentru soluţionarea conflictului din Siria.
Ministrul german de externe, Heiko Maas, a declarat că „s-a dat startul” unor eforturi de obţinere a păcii.
Germania participă pentru prima dată la reuniunea aşa-numitului grup restrâns pentru Siria, din care mai fac parte Arabia Saudită şi Iordania. Acestea sunt reprezentate, ca şi Franţa, de miniştrii de externe, iar din partea SUA participă la negocieri emisarul pentru Orientul Mijlociu David Satterfield.
Premierul francez Edouard Philippe, a sugerat că grupul restrâns trebuie să negocieze cu Turcia, susţinătoarea unora din rebelii sirieni, şi cu aliaţii guvernului de la Damasc – Rusia şi Iranul.
Dialogul în noul format survine după loviturile aeriene ale Statelor Unite, Franţei şi Regatului Unit asupra unor ţinte din Siria legate de programul de înarmare chimică, în urma acuzaţiilor că regimul de la Damasc a folosit arme chimice, pe 7 aprilie, împotriva rebelilor de la Douma, lângă Damasc. Potrivit puterilor occidentale, atacul s-a soldat cu zeci de morţi. Siria şi aliatul său, Rusia, au dezminţit de mai multe ori că a avut loc un atac chimic.
Ulterior ripostei militare, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a cerut intensificarea eforturilor diplomatice pentru încheierea conflictului din Siria.
