Producătorii de bunuri ambalate în general, iar producătorii de băuturi în special, sunt în fața unei provocări semnificative pe 3 paliere: trebuie să asigure finanțarea schemelor de răspundere extinsă a producătorului sau altor mecanisme menite să implementeze această răspundere, cum ar fi sistemul de garanție-returnare, trebuie să implementeze principiile economiei circulare și trebuie să asigure creșterea conținutului de material reciclat în ambalajele produselor lor (de ex., conform cadrului stabilit de OG 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului.
În contextul în care Uniunea Europeană a impus ca sticlele PET să conțină plastic reciclat în proporție de cel puțin 25% începând cu 2025, respectiv 30% începând cu anul 2030, se preconizează că rPET va avea o cerere din ce în ce mai mare din partea tuturor sectoarelor de ambalaje și produse. Pentru a stimula în continuare o calitate crescută a reciclării în ambalajele din plastic, pentru a asigura atingerea obiectivelor de colectare și un conținut reciclat în ambalajele de băuturi, dar și ca o oportunitate de a crea un sistem de reciclare în buclă închisă, este necesar ca producătorii de băuturi să beneficieze de un drept de preempțiune asupra materialelor reciclate. La baza definirii cadrului acestui drept ar trebui să stea următoarele:
Trecerea la o economie circulară:
Atât Planul de acțiune al UE privind economia circulară, cât și Strategia națională privind economia circulară urmăresc ca toate ambalajele de pe piața Uniunii să poată fi reutilizate sau reciclate până în 2030 și recunosc faptul că materialele reciclate trebuie să reintre în linia de producție pentru același produs din care provin, pentru a-și păstra valoarea. Acest lucru poate fi realizat cu ajutorul unui cadru legislativ adecvat. Oportunitatea implementarii unui asemenea mecanism a fost dezbătută inclusiv în discuțiile ce stau la baza adoptării Propunerii de Regulament privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, context în care beneficiile si eficiența acestuia sunt recunoscute (a se vedea de ex. Raportul Comisiei de evaluare a impactului, pag. 649-657).
Calitatea reciclării în ambalajele din plastic:
Este recunoscut faptul că sistemele de tip garanție-returnare sunt în măsură să asigure calitatea reciclării. Sistemele de garanție-returnare din alte state europene asigură o rată de colectare foarte ridicată, în special a ambalajelor cu un conținut de material reciclat de înaltă calitate, cu o contaminare foarte redusă. În special în cazul plasticului, acest lucru poate furniza rPET de înaltă calitate mult mai eficient decât rutele alternative de colectare și adecvat pentru reciclarea în buclă închisă a ambalajelor.
„Ruperea buclei” și utilizarea acestui material în sectoarele nealimentare rezultă într-o reducere a reciclării (downcycling), de exemplu prin incorporarea în produse care, la rândul lor, nu pot fi reciclate, fapt ce contravine principiului circularității. Având în vedere stadiul implementării sistemului de garanție-returnare în România, acum este momentul să fie reglementat dreptul producătorilor, care asigură finanțarea sistemului, de a avea un drept de preempțiune asupra materialului aferent. Acest lucru se poate realiza în condiții de piață, astfel încât să nu fie dezavantajați reciclatorii și cu implementarea unor măsuri pentru asigurarea rigorilor concurențiale prin raportare la cota de piață a fiecărui producător.
În linie cu principiul de bază al răspunderii extinse a producătorului:
SGR reprezintă un sistem finanțat, în baza răspunderii extinse a producătorului, de către producătorii de băuturi, ce va asigura atingerea țintelor de colectare și reciclare impuse la nivel european si va oferi cantități semnificative și de calitate de materie primă.
Astfel, în măsura în care producătorii de băuturi continuă să investească în circularitate, reglementarea unui drept de acces al producătorilor la materialul obținut în urma reciclării acestor materiale este o consecință normală pentru a sprijini industria în producerea unor noi ambalaje cu conținut ridicat de material reciclat care să respecte în același timp standardele de siguranță alimentară.
Dificultăți în a accesa conținutul reciclat din cauza prețului:
Cererea din ce în ce mai mare pentru rPET la nivelul mai multor industrii poate determina creșterea prețului rPET, astfel încât costul acestuia să devină prea mare pentru producătorii de băuturi. De asemenea, poate duce la o situație în care există un număr insuficient de rPET pentru a îndeplini obiectivele de reciclare tip bottle-to-bottle.
Această concurență acerbă pentru cantități limitate de rPET poate dezavantaja producătorii de băuturi, în special producătorii mici și mijlocii. Cu toate că implementarea unui mecanism care acordă acces preferențial producătorilor de băuturi la materialul reciclat nu este lipsit de riscuri din perspectivă anticoncurențială, este necesară o evaluare economică complexă pentru a determina dacă apar efecte anticoncurențiale și, în caz afirmativ, dacă acestea pot fi justificate în mod obiectiv sau dacă pot fi contrabalansate de potențialele creșteri de eficiență.
***
Un răspuns
Recipientii din Polietilen Tereftalat (PET) constituie un segment de produse apte pentru circularizare materiala in care s-a elaborat, in timp, solutii, metode si tehnologii, dar si reglementari specifice. Lanturile valorice, desi defectuase (tributare economiei liniare) coexista cu noile concepte si principii ale economiei circulare, ceea ce constituie o bariera in reintroducerea materialelor reciclate in noile produse. Evolutiile in circularizarea PET sunt semnificative, atat la nivel mondial, cat si national. Ele depasesc stadiul reciclarii propriu-zise. Atentia mai mare acordata acestui tip de ambalaje are la baza tocmai capacitatea materialului de a fi circularizat, iar nu doar reciclat. Reciclarea reprezinta un segment al managementului deseurilor. Managementul deseurilor nu cuprinde un sistem de activitati propriu economiei circulare, el fiind un apendice al economiei liniare. De aici si contradictiile create in sistemul de gestionare a resurselor, prin faptul ca nu exista o legatura definita, clara, intre segmentele de arc care pot intregi bucla circulara pentru oricare material considerat. Odata ce un material, precum PET, este circularizat, produsele folosite din acest material nu mai sunt deseuri, ci sunt extrase separat , ca produse refolosibile, dupa consum. Ele sunt supuse ulterior unui lant coerent si continuu, industrial, de reutilizare (ca produs in sine, ori ca material recuperat din produs). Indiferent de tipul de tehnologie pentru circularizare (colectare separata, spalare-reumplere, reconversie mecanica, reconversie chimica, reprocesare, reproductie, etc), materialul este urmarit si reintegrat in produse noi. Un material devine circular atunci cand, indiferent de produsul in care este intrebuintat, pentru inlocuire directa (B2B – butelie in butelie, B2T – Butelie in cutie, etc, la finele fiecarei utilizari, materialul – circular – este preluat printr-o schema specifica si este reintrodus – prin conversie sau direct – in produse noi, gata sa fie utilizate. In acest sens, notiunea de „down-cycling” – „subreciclare” – nu e aplicabila unui material circular. Economia circulara admite, ca si principiu, prelungirea duratei de viata a unui produs/material/substanta, cu conditia ca, la sfarsiul ultimului ciclu de viata, materialul sa poata fi reprocesat si reintrodus in produse noi, recucandu-se astfel cantitatile de materiale virgine. Un exemplu de circularizare PET este cel binecunoscut (recirculare de produs) : colectare butelie PET dupa consum – reprocesarea in granule rPET – amestecarea cu granule PET virgine – procesarea de butelii PET „recirculabile”. Un alt exemplu (recirculare de material) este : recuperarea buteliilor PET dupa utilizare – reprocesarea in cutii/caserole/tavi/blistere PET- recuperarea dupa utilizare a cutiilor/caserolelor/blisterelor – reprocesarea prin tratare biologica/chimica in componentele chimice necesare productiei de PET virgin – reprocesarea granulelor din material recirculat in produse de PET noi.
Schemele cu garantie returnabila (SGR) se asociaza, in sensul economiei circulare, produselor si materialelor circularizate//circularizabile, fiind, in fapt, scheme de Raspundere Totala a Producatorului, spre deosebire de schemele de Raspundere Extinsa a Producatorului, care sunt asociate indeobste reciclarii (ca parte a economiei liniare) . In acest sens credem ca trebuie asigurata si conlucrarea celor doua scheme in economie. O astfel de abordare a SGR permite si integrarea (coerenta si unitara) in lantul valoric a activitatilor din lantul material/energetic. Ramane de discutat cu multa atentie problematica concurentei si a riscului concentrarii capitalului si distribuirii acestuia. Punctul nou, special, de schimb, in ciclul economic al materialului va deveni punctul de vanzare a materialului reciclat (PVMR). In acest sens, pentru asigurarea unei concurente corespunzatoare, va trebui ca intreprinderile care asigura, la iesire, material reciclat, care poate fi integrat in produse noi de orice companie care introduce ambalaje pe piata, sa fie in numar suficient pe pietele regionale. In plus, aceste firme trebuie sa fie separate organizatoric si comercial de firmele care introduc pe piata ambalaje (producatori de ambalaje sau companii care folosesc ambalaje pentru produsele pe care le introduc, impreuna cu ambalajele, pe piata). Este pregatita economia Romaneasca in acest fel ? Odata cu deschiderea activitatilor ALPLA. la Tg Mures, oferta locala de granule rPET creste, din mai 2023, cu 18.000 t/an si, in continuare, prin dezvoltare, cu inca 18.000 t/an. Aceste cantitati se vor adauga celor ca 18.000 t /an produse de Green Group (in Romania si Slovacia), dar si celor ca 25000 t/an estimate a fi oferite de PET STAR Recycling din Slobozia. Pot fi adaugate si capacitatile de cca 11000 t/an de fulgi PET reprocesati in tavi/cutii/casrole de Green Grup (Buzau) si Veroniki Ecogrup (Dambovita). Alte capacitati sunt in faza de proiect. Din pacate, statisticile nu prezinta cantitatile de PET, preforme din PET, produse din PET care sunt importate, lucru care ar ajuta efectiv fundamentarea unor noi proiecte. Avand in vedere faptul ca, in aproape totalitate, granulele din PET virgin sunt importate, circularizarea locala a PET ar avea un efect important in echilibrul balantei de plati a tarii.
Mai mult decat atat, in Romania exista cunoasterea si experienta necesara pentru productia de PET utilizand acid tereftalic (chiar daca uzina Grulen din Campulung e de mult istorie, specialistii inca pot sa reactiveze aplicatia, iar bani pentru investitie se pot gasi). Ar mai ramane de studiat o investitie intr-un sistem, din cele deja ajunse la maturitate, de depolimerizare a PET la sfarsitul duratei de viata (prelungite prin refolosire in cascada). Iata de ce circularizarea PET are viitor in Romania, constituind si un model pentru circularizarea materiala a altor resurse. Iata cum, circularizarea materiala (la baza economiei circulare) reprezinta altceva decat reciclarea materiala (un apendice al economiei liniare)