Singura creștere a producției de electricitate a fost cea a parcurilor eoliene și solare, pe primele 10 luni din 2022, atât față de aceeași perioadă din anul trecut cât și față de cea a ultimului an fără crize, 2019. Atâta doar că resursele regenerabile acoperă destul de puțin din totalul producției, respectiv al consumului final.
Producția de electricitate eoliană a crescut cu 13,1% față de 10 luni 2021, până la aproape 5,83 miliarde kWh și cu aproape 11,3% față de aceeași perioadă din 2019. Creșterile la fotovoltaice au fost de 4,8%, respectiv 3%, până la 1,66 miliarde de kWh, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).
Ponderea eolienelor în totalul producției a fost de 12,7%, iar în totalul consumului final de 13,5%. Ponderea electricității fotovoltaice nu a ajuns însă decât la 3,6% în totalul producției, de 46 de miliarde de kWh și la 3,8% în totalul consumului final, de 43,2 miliarde de kWh.
În total însă consumul, respectiv producția de electricitate au scăzut cu peste 6% față de 10 luni / 2021, ca și față de aceeași perioadă din 2019.
Și, în sfârșit, scumpirea energiei a ajuns și la bugetele primăriilor. Pentru prima dată, consumul cu iluminatul public a scăzut față de 10 luni 2021. În septembrie, consumul pe 9 luni era încă mai mare.
Ecuațiile crizei energetice arată oboseala economiei
Toți indicatorii privind electricitatea sunt în scădere, cu excepția importului și exportului. Fenomenul indică oboseala economiei, mai ales că totalul resurselor energetice s-au diminuat cu 5,5% față de 2019, până la 27,6 milioane de tone echivalent petrol (tep).
O tonă echivalent petrol (tep) este combustibilul convențional cu puterea calorifică de 10000 Kcal/Kg.
Apropierea intrării în vigoare a embargoului european pe petrolul rusesc a dus la creșterea importului de petrol față de 10 luni / 2021, cu 31%.
Totodată, scumpirea indusă de războiul din Ucraina și de sancțiunile aferente aplicate Rusiei au provocat efecte aparent contradictorii asupra importurilor de gaze naturale, explicabile prin evoluția diferită a consumului industrial (mai mic în 2022) și a ritmului de stocare în depozite (mai mare).
Importurile de gaze au scăzut cu peste 20% față de 10 luni / 2021, până la aproape 1,3 milioane tone echivalent petrol (tep), dar au rămas cu aproape 11% mai mari decât în 10 luni / 2019.
La fel, importurile de produse petroliere s-au redus drastic față de 10 luni / 2021, când ridicarea restricțiilor sporise considerabil consumul. Scumpirea carburanților din 2022, atenuată și de compensările guvernamentale, nu a fost suficientă ca să împiedice creșterea importurilor față de 10 luni din 2019, cu 6,75%.
***
