Toate clădirile noi va trebui să fie cu emisii zero după 2030 (i.e. construite numai cu materiale și cu resurse sustenabile ecologic), iar clădirile existente să fie transformate în clădiri cu emisii zero până în 2050, potrivit acordului de modificare a Directivei privind performanța (eficiența) energetică la care au ajuns miniștrii Energiei din statele UE, marți.
Totodată, începând cu 2028, clădirile noi deținute de organisme publice să fie clădiri cu emisii zero. Vor fi posibile excepții pentru unele clădiri, cum ar fi clădirile istorice, lăcașurile de cult și clădirile utilizate în scopuri de apărare.
Pentru clădirile existente, statele membre au hotărât să introducă standarde minime de performanță energetică, care să corespundă cantității maxime de energie primară pe care clădirile o pot folosi anual pe m2.
Clădirile acoperă 40% din energia consumată în UE și 36% din emisiile directe și indirecte de gaze cu efect de seră legate de energie.
Scopul urmărit este de a declanșa o campanie „de renovări și de a genera o eliminare treptată a clădirilor cu cele mai slabe performanțe, respectiv „o îmbunătățire continuă a parcului imobiliar național” din fiecare țară, spune un comunicat al Consiliului UE – instituția care reunește reprezentanții guvernelor.
Se introduc noi categorii de eficiență energetică
Se va adăuga o nouă categorie „A0” la certificatele de performanță (eficiență) energetică, care ar corespunde clădirilor cu emisii zero.
Statele membre vor putea adăuga și o nouă categorie „A+” pentru clădirile care, pe lângă faptul că sunt clădiri cu emisii zero, contribuie cu energie din surse regenerabile la fața locului, la rețeaua energetică.
Certificarea performanței energetice a clădirilor, stabilită anterior de directivă, clasifică clădirile pe o scară de la A (cele mai bune performanțe), la G (cele mai slabe performanțe), pe baza performanței lor energetice.
Statele își vor stabili „traiectoriile naționale” de renovare, care să corespundă scăderii consumului mediu de energie primară în întregul parc imobiliar rezidențial în perioada 2025-2050, cu două puncte de control după consum. Întregul parc imobiliar rezidențial să ajungă:
- până în 2033, la nivelul clasei de performanță energetică D;
- până în 2040, la o valoare stabilită la nivel național derivată dintr-o scădere treptată a consumului mediu de energie primară din 2033 până în 2050, conformă cu transformarea parcului imobiliar rezidențial într-un parc imobiliar cu emisii zero.
Panouri solare obligatorii pe clădiri
S-au stabilit cerințe de proiectare a clădirilor astfel încât să își optimizeze potențialul de generare de energie solară. Se vor instala echipamente de energie solară…
- la toate clădirile publice și nerezidențiale noi cu o suprafață utilă de peste 250 m², până la 31 decembrie 2026;
- până la 31 decembrie 2027, la toate clădirile publice și nerezidențiale existente supuse unei renovări majore sau în profunzime, cu o suprafață utilă de peste 400 m², respectiv
- până la 31 decembrie 2029, la toate clădirile rezidențiale noi.
Statele membre au convenit asupra unor cerințe pentru punerea la dispoziție a unei infrastructuri de mobilitate durabilă, cum ar fi punctele de încărcare pentru autoturismele și bicicletele electrice în interiorul sau în apropierea clădirilor, cablarea pentru a prevedea viitoare infrastructuri și spații de parcare pentru biciclete.
De asemenea, se introduc pașapoarte de renovare voluntară pentru clădiri, mai spune comunicatul Consiliului UE.
Se vor elabora planuri naționale de renovare a clădirilor care să conțină o foaie de parcurs cu obiective naționale pentru 2030, 2040 și 2050 în ceea ce privește rata anuală de renovare energetică, consumul de energie primară și finală al parcului imobiliar național și reducerile emisiilor operaționale de gaze cu efect de seră.
Primele planuri vor fi publicate până la 30 iunie 2026 și, ulterior, o dată la cinci ani. Acordul pregătește terenul pentru inițierea de către Consiliu a negocierilor cu Parlamentul European.
După ce se va ajunge la un acord politic între cele două instituții, textul final va fi adoptat în mod formal de Consiliu și Parlament.
***
Urmărește-ne pe Google News
