Parlamentul European a votat marți Directiva privind drepturile de autor, o măsură socotită a fi reformatoare, menită să răspundă provocărilor cu care se confruntă industriile creative în era digitală.
Textul adoptat de Parlamentul European va trebui aprobat oficial de către Consiliul Uniunii Europene în următoarele săptămâni, majoritatea statelor fiind în favoarea directivei.
Votul ar putea avea loc pe 9 aprilie.
După publicarea în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea 24 de luni pentru a transpune noile norme în legislația națională.
Proiectul de lege votat cu 348 de voturi pentru, 274 împotrivă și 36 de abțineri presupune:
- Platformele rețelelor de socializare vor fi obligate să se asigure de faptul că postările utilizatorilor lor nu încalcă regulile privind drepturile de autor (Articolul 13, devenit 17 în cea mai recentă formă a proiectului).
- Companiile vor avea nevoie de acorduri de licențiere cu deținătorii de drepturi, cum ar fi muzicieni, interpreți și autori pentru a le putea prelua și distribui operele.
- Google News va trebui să plătească editorilor de presă pentru fragmentele de informații afișate la rezultatele căutărilor (Articolul 11).
- Companiile non-profit și enciclopediile online, cum ar fi Wikipedia, vor putea să utilizeze în continuare date în scopuri de cercetare și educare.
- Companiile cu o cifră de afaceri de sub 10 milioane de euro sunt scutite de la prevederile directivei.
”Votul de astăzi asigură echilibrul corect între interesele tuturor jucătorilor – utilizatori, creatori, autori, presă – impunând în același timp obligații rezonabile platformelor online”, au mai precizat cei doi oficiali europeni.
Sâmbătă, zeci de mii de oameni au protestat în Germania împotriva directivei. “Nu suntem boţi” şi “Filtre Diesel în loc de filtre de Upload”, au fost câteva dintre mesajele scandate de cei prezenți.
“După ce am studiat textul final, suntem de acord că directiva nu ar ajuta, ci mai degrabă va împiedica economia creativă și digitală a Europei”, a comentat Kent Walker, vicepreședinte senior pentru Afaceri globale la Google, pe blogul companiei.
Problema filtrelor
Opozanții directivei susțin că, în răspuns, platformele online vor implementa filtre automate pentru materialele încărcate de utilizatori. Astfel de software-uri, care să detecteze automat conținutul protejat prin dreptul de autor nu sunt impuse de proiectul european, dar sunt probabil singura metodă de procesare a unor cantități mari de date.
Acestea au însă o rată ridicată de eroare și ar putea șterge și conținut original.
Criticii directivei susțin că marile platforme nu vor avea cum altfel să se conformeze cerințelor, iar aceste filtre vor deveni o formă de cenzură și vor împiedica libertatea de exprimare și creativitatea în spațiul virtual.
Parlamentarul german Axel Voss, membru al partidului CDU din care face parte și cancelarul Angela Merkel, susține că reforma nu va duce la cenzură, ci mai degrabă ”va crea certitudini juridice cu privire la utilizarea materialelor protejate prin drepturile de autor.
Contextul și situația la zi:
Studiile Comisiei Europene au arătat în 2016 că 57% dintre utilizatorii de internet accesează articole de presă prin rețele sociale, agregatoare de informații sau motoare de căutare. 47% dintre acești utilizatori citesc extrasele compilate de aceste site-uri fără să facă clic.
Aceeași tendință a fost observată și pentru industria muzicală și cinematografică:
49% dintre utilizatorii de internet din UE accesează online muzică sau conținut audiovizual, 40% dintre cei cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani au vizionat televiziunea online cel puțin o dată pe săptămână.
În septembrie 2016, Comisia Europeană a propus modernizarea normelor UE privind drepturile de autor, care datează din 2001, când nu existau rețele sociale, nu existau programe video la cerere, nici muzee care să-și digitizeze colecțiile de artă și nici profesori care să ofere cursuri online.
Votul de marți reprezintă punctul culminant al unor dezbateri aprinse care au împărțit societatea europeană în două tabere.
De o parte a disputei au fost giganții tehnologici de talia Facebook sau Google, care fac profituri uriașe din publicitatea obținută pe seama conținutului pe care îl găzduiesc și susținătorii unui internet liber care susțin că directiva va duce la introducerea de filtre ce vor cenzura și împiedica libertatea de exprimare.
De cealaltă parte a conflictului au fost reprezentanții industriilor creative și a creatorilor de conținut (case de discuri, case de film, industria mass media etc) care speră la o mai bună monetizare a operelor produse, precum și Comisia și Parlamentul care au prioritizat discuțiile pe acest subiect.
Parlamentul European a votat în favoarea noii directive privind drepturile de autor, menită să ”aducă beneficii tangibile cetățenilor, tuturor sectoarelor creative, presei, cercetătorilor, educatorilor și instituțiilor de patrimoniu cultural”, transmite Comisia Europeană.
”Prezenta directivă protejează creativitatea în era digitală și asigură faptul că toți cetățenii UE beneficiază de un acces mai larg la conținut și de noi garanții care le protejează pe deplin libertatea de exprimare online.
Se speră că noile reforme vor consolida industriile noastre creative, care generează 11,6 milioane de locuri de muncă și generează 6,8% din PIB, respectiv 0,9 miliarde de euro pe an”, au precizat, într-o declarație comună, vicepreședintele pentru piața unică digitală, Andrus Ansip și comisarul pentru economie și societate digitală Mariya Gabriel.
Un răspuns
0,9 ?!!! Mai degraba 900 de MILIARDE de euro = 6,8% din PIB Eurozonei de 12 trilioane de euro anual.