Reformă pe tăcute a acordurilor Schengen. Sarkozy ameninţă, de fapt, Grecia, România şi Bulgaria

Acordurile referitoare la spaţiul Schegen sunt de fapt în renegociere de mai multe luni, iar ameninţările preşedintelui francez Nicolas Sarcozy sunt de fapt „un mesaj de punere în gardă, adresat mai ales Greciei, Bulgariei şi României”, scrie o publicaţie asociată grupului de presă francez Le Monde.

Nicolas Sarkozy a ameninţat duminică cu ieşirea Franţei din spaţiul european fără frontiere Schengen dacă nu va obţine o reformă de fond, care în realitate este deja în curs la Bruxelles şi vizează să permită consolidarea controalelor în caz de imigraţie masivă.

Reforma este realizată în tăcere la nivel european, după ce a fost angajată la cererea mai multor ţări, în principal Franţa, Italia şi Germania, în primăvara lui 2011, din cauza afluxului de imigranţi clandestini cu ocazia Primăverii Arabe, în special tunisieni care veneau în Franţa via Italia.

Reforma în curs a acestui imens spaţiu de circulaţie fără paşaport – care include 22 dintre statele UE (cu excepţia Marii Britanii, Irlandei, Bulgariei, României şi Ciprului), plus patru ţări asociate, între care Elveţia – conţine două propunei legislative.

Principala reformă studiată prevede ca, pe viitor, statele Schengen să poată restabili temporar controalele la frontiera cu un alt stat Schengen, în cazul unui aflux de imigranţi masiv şi necontrolat. Şi dacă ţara respectivă nu reuşeşte să facă faţă.

Cazul cel mai sensibil este cel al Greciei, ţară criticată pentru incapacitatea sa de a controla frontiera terestră cu Turcia, care reprezintă un punct de intrare a aproape 200 de clandestini pe zi şi care încearcă să intre şi pe teritoriile altor state UE.

Reforma spaţiului Schengen vizează de asemenea să ofere asigurări unor state care, după exemplul Olandei sau Austriei, sunt reticente în ceea ce priveşte aderarea României şi Bulgariei, pe care le consideră insuficient pregătite.

Afirmaţiile lui Sarkozy „sunt un mesaj de avertisment adresat în special Greciei, Bulgariei şi României”, pentru ca aceste ţări să acţioneze cu mai multă determinare, a apreciat un diplomat european.