fbpx

Chestiunea

Cele 3 legi fără de care digitalizarea României rămâne în improvizație

Entuziasmul digitalizării manifestat în debutul pandemiei pare că s-a domolit – se aude tot mai rar de ”oportunitatea digitalizării creată de coronavirus”, iar marile proiecte… Mai mult

12.01.2021

Europa

McKinsey: „Noua normalitate” și tendințele economice care o vor defini, începând chiar cu 2021

Începând din chiar acest an, va fi accelerată dezvoltarea unor domenii precum biotehnologia, managementul riscului privind lanțurile de aprovizionare, sau forța de muncă. Reguli vechi… Mai mult

12.01.2021

La obiect

România, peste media UE la taxele de mediu colectate, dar cu încasări mai mici raportate la PIB. Observații

România s-a situat în anul 2019 pe locul 10 între statele UE în ceea ce privește ponderea taxelor de mediu încasate în totalul taxelor și… Mai mult

12.01.2021

Chestiunea

Venitul mediu lunar al unui român a crescut în T3 cu 10% față de T3 din 2019. Modificările aduse de pandemie în alocarea cheltuielilor

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2020 arată că veniturile medii ale românilor au ajuns la nivelul de 2.068 lei lunar pe persoană și… Mai mult

11.01.2021

Reformarea Comisiei: organizarea comisarilor în clustere pe politicile esenţiale ale Uniunii

de Anne-Marie Blajan 11.6.2014

Schimbarea Comisiei Europene în această toamnă va fi unul dintre factorii-cheie care vor determina dezvoltarea Europei în următorii cinci ani.

CE este instituţia care apără prevederile tratatelor europene şi urmăreşte şi sanţionează respectarea lor de către statele membre, este, de fapt, singura instituţie care, teoretic, apără interesul comunitar.

Discuţiile acestei perioade la nivel european sunt incinse, negocierile sunt în toi, însă ceea ce se vede public este doar lupta inter-instituţională, lupta politică dar şi între statele membre în desemnarea preşedintelui Comisiei.

Un post extrem de important, pentru că de acesta depinde structura viitorului Colegiu şi componenţa lui, membrii propuşi de statele UE şi acceptaţi de preşedinte.

Mai puţin vizibilă este lupta şi sunt negocierile privind structura acestui „guvern european” – numărul de portofolii, domeniile care vor fi acoperite de acestea, eventuale comasări şi crearea de noi structuri în cadrul Comisiei.

„Eu cred că trebuie să se plece în structura Comisiei de la un acord şi tuturor instituţiilor importante europene, şi mă refer la Comisie, Consiliu şi Parlamentul European, cu privire la priorităţile Uniunii Europene”, a spus, pentru cursdeguvernare.ro, fostul comisar european Leonard Orban.

Acesta atrage atenţia asupra faptului că, în timpul campaniei pentru alegerile europene, în statele membre, dar nu în România, dezbaterea s-ar concetrat şi asupra subsidiarităţii, „ce trebuie s facă şi ce nu trebuie să facă CE”, asupra cărora domenii să decidă Comisia şi asupra cărora statele membre.

„Mare parte a portofoliilor vor rămâne neschimbate, pentru că domeniile de interes, problemele nu s-au schimbat”, crede fostul comisar european.

De la ce situaţie se pleacă – problemele CE şi criticile la adresa executivului european

Un studiu al Egmond – Royal Institutefor International Relations arată că puterile Comisiei europene au crescut considerabil ca urmare a crizei euro, prin creşterea numărului de instrumente legale aflate acum la dispoziţia sa. Este un fapt recunoscut, de altfel, şi de preşedintele Jose Manuel Barroso.

“Niciodată până acum nu au fost atâtea competenţe la nivel comunitar”, a spus acest. Şi tocmai de aceea este acum lupta acerbă privind viitorul şef al instituţiei şi opoziţia hotărâtă a ţărilor nordice, în special, la Jean-Claude Juncker.

Totuşi, Comisia este acuzată că este prea slabă şi precaută, pentru a nu supăra marile state membre. Alegerea membrilor ei, profilul lor politic şi personalitatea lor au o influenţă asupra puterii Comisiei, însă think-tankul britanic a identificat patru probleme structurale ale acesteia.

  • Numărul comisarilor – a crescut de la 9 membri în anii ’60, la 28 astăzi. Este greu de stabilit dacă exsită într-adevăr 28 de domenii relevante şi este justificată existenţa a 28 de cabinete şi tot atâtea direcţii generale.
  • Instituţia a fost definită ca un colegiu – adică are mandat să definească şi să formuleze interesul colectiv al Uniunii şi să ia măsuri în acest sens. Colegialitatea, susţin britanicii, nu a fost întotdeauna uşor de aplicat în practică, iar experienţa a demonstrat că principiul este funcţional cu un număr redus de comisari. Un număr mai mare are nevoie de un preşedinte mai puternic.
  • Instituţia a fost gândită ca o structură supranaţională şi independentă. Comisarii europeni jură să nu accepte niciun fel de influenţe din partea statelor membre din care provin, însă simplul fapt că fiecare ţară insistă să nominalizeze propriul comisar, ceea ce creează confuzie. Guvernele naţionale îi văd pe comisari ca apărători ai intereselor naţionale, altfel nu ar insista să existe un membru al CE din prorpia ţaă, susţin experţii britanici.
  • Potrivit legislaţiei comunitare, Comisia ia deciziile prin majoritate simplă. Comisiile Barroso I si II au luat mare parte a deciziilor prin consens, remarcă Leonard Orban. Think-tankul britanic confirmă această afirmaţie, argumentând că absenţa votului este urmare a faptului că astfel ar putea fi luate decizii chiar dacă ţările mari se opun. O alianţă a celor mici, dar mai numeroase, ar duce la adoptarea deciziei.

Toate aceste probleme structurale ale Comisiei sunt în defavoarea autorităţii, lgitimităţii şi credibilităţii instituţiei, spun experţii. Odată cu trecerea anilor, caracterul ei supranaţional a fost tot mai atenuat.

Ideea organizării de clustere în Comisia Europeană – comună instituţiilor, dar şi think-tank-urilor europene

Ideea organizării Comisiei în clustere nu este nouă, însă ea este din ce în ce mai intens vehiculată în această perioadă. Constituirea cea mai firească a clusterelor ar fi pornind de la priorităţile pentru următorii cinci ani.

Mai mulţi lideri europeni au vorbit despre aceste priorităţi, însă cancelarul Angela Merkel le-a rezumat poate cel mai bine: crearea de locuri de muncă, stimularea creşterii economice, disciplina fiscală, reducerea dependenţei energetice a UE, trecerea de la conbustibili fosili la energie regenerabilă, statul de drept şi comerţul liber.

“Clusterele ar uşura activitatea Comisiei şi au existat iniţiative de acest gen şi în perioada în care am fost şi eu membru al Comisiei. Au existat grupuri de comisari organizate pe problematici, care au avut întâlniri, dar aceste întâlniri nu s-au soldat şi cu luarea unor decizii”, a spus fostul comisar european, Leonard Orban.

Acesta nu crede că organizarea în clustere ar “afecta activitatea, eficienţa şi puterea unui comisar”. Ar fi doar un nivel suplimentar de decizie în Comisie, cel al vicepreşedinţilor, responsabili de clustere, care ar diminua puterea preşedintelui instituţiei, crede Leonard Orban. Însă în această structură s-ar putea pregăti mai bine deciziile, adaugă acesta.

  • Opinia cancelarului Merkel, un indiciu pentru negocierile privind poziţia Consiliului

Potrivit EUobserver, opinia Berlinului este ca CE să fie organizată într-un mod care să reflecte priorităţile Uniunii, prezentate de cancelar şi care să dea o mai mare greutate comisarilor responsabili de clustere, chiar dacă vor exista în continuare 28 de portofolii.

Pe de altă parte, avansează şi ideea de “comisari juniori”, în ideea că aceştia ar fi comisarii din subordinea celor care conduc clusterele. Iar pentru a evita situaţia în care anumite ţări ar ptuea protesta să sunt mereu lăsate în poziţii secundare, se vehiculează şi varianta unui sistem de rotaţie sau de flexibilizare a clusterelor, astfel încât fiecare ţară să aibă un post important laun moment dat.

Referitor la comisarii juniori, Leonard Orban explică fatul că este diferit faţă de ideea de cluster. “Au existat comisarii juniori o perioadă în 2004, când au intrat în UE statele din primul val. În perioada mai-noiembrie, între momentul aderării şi alegerea unei noi Comisii, nu li s-a dat un portofoliu, ci au fost comisari secundari ai celor de pe domeniile existente”, spune acesta.

Ideea de comisari juniori, în înţelegerea dată de exemplul precedent, nu ar fi acceptată de statele membre. “Ar crea probleme în Comisia Europeană şi o inegalitate între statele membre. Şi nu cred că se va accepta. Este inacceptabilă şi dn perspectiva funcţionării Comisiei, care trebuie să apere dreptul comunitar. Ralierea la deciziile CE nu ar mai exista când ar fi comisari juniori şi seniori”, este opinia fostului comisar european.

  • Parlamentul European vrea clustere şi membrii Comisiei aleşi din rândul eurodeputaţilor

Parlamentul European a adoptat, în 13 martie, o rezoluţie prin care îşi prezintă poziţia referitor la preşedinţia Comisiei şi la componenţa acesteia. Este cunoscut faptul că, potrivit legislaţiei europene, cei propuşi să ocupe un loc în Comisia Europeană sunt audiaţi în PE, unde primesc un aviz.

Chiar dacă votul este doar consultativ, în general cei care nu au convins eurodeputaţii, s-au retras, benevol sau în urma unor sugestii ferme.

Parlamentul European consideră că:

  • Preşedintele CE trebuie să aibă o mai mare autonomie decât în trecut în selectarea membrilor colegiului
  • Şeful CE să poată cere statelor membre să propună candidaţi pentru a putea realiza un echilibru între sexe şi să poată respinge candidaţi care nu au competenţele necesare demonstrate şi a căror independenţă nu este pe deplin demonstrată
  • Cât mai mulţi membri ai CE să fie aleşi din rândul membrilor aleşi ai Parlamentului European

În privinţa eficientizării Comisiei şi a organizării acesteia, eurodeputaţii recunosc că reducerea numărului acestora, stipulat de Tratatul de la Lisabona, nu va avea loc în 2014, în urma unei decizii a Consiliului la cererea guvernului irlandez (Irlanda a organizat referendum pentru aprobarea Tratatului de la Lisabona, decisiv pentru intrarea in vigoare a acestuia).

Tocmai de aceea, PE recomandă:

  • Numirea unor comisari fără portofolii sau stabilirea unui sistem de vicepreşedinţi cu responsabilităţi asupra unor clustere tematice şi competenţe de a coordona lucrările Comisiei în respectivele domenii
  • Comisarii trebuie să fie din fiecare stat membru
  • Toţi comisarii trebuie să aibă drept de vot

Mediul de business european susţine şi el concetrarea pe problematici a portofoliilor

Mediul de business european, reprezentat de 40 de companii reunite in luna mai la o conferinţă anuală în care se dezbat soluţiile ce pot contribui la creşterea competitivităţii europene şi la atractivitatea investiţiilor străine, a făcut şi el recomandări privind structura Comisiei.

Europa are nevoie de competitivitate, iar modul în care se poate îmbunătăţi situaţia este îmbunătăţireaguvernanţei, susţin reprezentanţii mediului de business.

Astfel, aceştia recomandă păstrarea numărului de 28 de comisari, dar regruparea lor în 5 clustere:

  • Macroeconomie
  • Industrie, servicii, informatizare
  • Energie/mediu
  • Afaceri interne
  • Afaceri externe (însărcinate cu imaginea Europei)

Oamenii de afaceri europeni cred că unul dintre rolurile Înaltului reprezentant pentru Politică Externă ar trebui să fie promovarea Europei, o acţiune care vine în sprijinul intereselor de afaceri ale antreprenorilor europeni.

  • Think-tankurile avansează mai multe variante de reformare instituţională a Comisiei

În ultimele luni, Grupul de Lucru la Nivel Înalt pentru reforma instituţională, coordonat de think-tankul de la Bruxelles Centre for European Policy Studies(CEPS), a examint principalele deficienţe inter şi intra-instituţionale la nivelul UE.

Recomandările acestuia privind reorganizarea Comisiei Europene pornesc de la premisa că reducerea numărului comisarilor este nerealistă şi nerealizabilă. Aşa că organizarea în clustere este opţiunea propusă, văzută de experţii europeni drept soluţia care permite luarea deciziilor şi îmbunătăţirea transparenţei, independenţei şi eficienţei Comisiei.

  • Experţii propun 8 clustere, care să grupeze trei sau patru portofolii, coordonate de câte un vicepreşedinte
  • Comisarii reponsabili de clustere îşi prezintă propunerile Colegiului
  • Ar putea fi create temporar grupuri de lucru pentru abordarea unor chestiuni de moment sau specifice, precum şomajul în rândul tinerilor sau reglementarea
  • Comisarii ar trebui să aibă o mai mare putere de decizie asupra bugetului şi personalului şi în selecţia directorilor generali, care trebuie să aibăabilităţi manageriale.
  • Dimensiunea cabinetelor comisarilor ar trebui redusă.
  • Organizarea în clustere ar duce la o reducere a numărului de directorate generale.
  • Reexaminarea rolului secretariatului general, care este acum o extensie a preşedintelui

Pe de altă parte, un think-tank britanic Royal Institute of International Relations, a desemnat un fost ambasador pe lângă UE, belgianul Philippe de Schoutheetesă frmuleze câteva sugestii:

  • când colegialitatea devine nerealistă, trebuie să crească autoritatea şi legitimitatea preşedintelui CE
  • preşedintele ar trebui să aibă, de facto, rolul dominant în selectarea celorlalţi membri ai Comisiei, ceea ce i-ar conferi o mai mare autoritate
  • preşedintele ar trebui să poată decide competenţele pe care le atribuie fiecărui membru şi să le poată modifica, dacă situaţia o impune
  • reia ideea organizării în clustere, care să grupeze un număr de comisari, sub conducerea vicepreşedinţilor şi o reponsabilitate colectivă pentru un domeniu larg. Unii comisari ar fi fără portofoliu, aşa cum se întâmplă în anumite guverne ale ţărilor membre, care ar putea avea atribuţii de coordonare orizontală sau a relaţiilor cu parlamentele statelor membre
  • Structura administrativă a Comisiei a crescut, fiecare comisar având un director general. Este o legătură care trebuie ruptă, susţine expertul. Dar numărul directoratelor generale trebuie redus pentru eficientizarea activităţii instituţiei.

Fabien Zuleeg, expert, director a European Policy Centre, un alt think-tank de la Bruxelles, prezintă variante de redistribuire a portofoliilor în clustere tematice. Este o provocare, admite expertul, cu atât mai mult cu cât sunt domenii care se întrepătrund.

Pe de altă parte, structura Comisiei ar trebui să reflecte provocările UE, precum slaba creştere economică, diferenţele sociale, nevoia de reformă şi guvernanţă a zonei euro.

El propune gruparea portofoliilor existente în cinci grupuri tematice: solidaritate şi coeziune, creştere economică, piaţa unică, cetăţenie şi mobilitate, mediu şi resurse naturale.

FOTO: EPC (CLICK PE IMAGINE PENTRU MARIRE)

O altă variată ar fi redistribuirea portofoliilor şi spre agenţii ale UE, comasarea lor, pentru ca numprul comisarilor să nu fie suplimentat, aşa cum ar fi fost nevoie în varianta precedentă.

FOTO: EPC (CLICK PE IMAGINE PENTRU MARIRE)

Descărcaţi AICI studiul EPC.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.6.2014

Lăsați un comentariu


Stiri

VIDEO Siegfried Mureşan: Bugetul de stat va primi 4 miliarde euro, prefinanțare proiecte în Planul de reziliență

Redacţia

România ar putea avea în decursul lunii aprilie acordul Comisiei Europene pe Planul Național de Redresare și Reziliență revizuit de autoritățile de la București în… Mai mult

Stiri

Suntem pregătiți să accelerăm și etapa a III-a de vaccinare, dacă vom avea dozele necesare – premierul Florin Cîțu

Vladimir Ionescu

Premierul Florin Cîțu a declarat miercuri că România are asigurat un stoc sigur de 2,4 milioane de doze vaccin până la sfârșitul lunii martie, ceea… Mai mult

Stiri

România și ridicarea MCV: Memorandum pentru calendarul adoptării măsurilor necesare

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat miercuri un calendar pentru bifarea măsurilor necesare ridicării Mecanismului de Verificare și Cooperare (MCV), a anunțat vicepremierul Dan Barna. Memorandul prevede sfârșitul… Mai mult

Stiri

ANRE: Se va aplica tariful cel mai mic de electricitate pentru consumatorii care n-au ales o ofertă concurențială

Adrian N Ionescu

Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a anunțat, miercuri, că a aprobat varianta aplicării tarifului celui mai mic al furnizorului de electricitate, pentru consumatorii… Mai mult

Stiri

VIDEO Daniel Anghel: SAF-T va eficientiza inspecțiile fiscale

Redacţia

Introducerea SAF-T (fișierul standard de raportare pentru taxe) ar putea genera o creştere consistentă a veniturilor colectate de ANAF la buget şi la reducerea GAP-ului… Mai mult

Stiri

VIDEO Mirela Călugăreanu: Se modifică structura organizatorică a ANAF și a Ministerului Finanțelor

Redacţia

Președintele ANAF, Mirela Călugăreanu, declară că instituția pe care o conduce are anul acesta 3 direcții majore de acțiune: continuarea parteneriatului cu contribuabilii, soluții digitale… Mai mult

Stiri

VIDEO Ionuț Dumitru: Povara dobânzilor la datoria publică începe să apese

Redacţia

”Știm cu toții că avem o problemă bugetară foarte serioasă: avem un deficit bugetar care a crescut foarte mult în ultimii ani. Din păcate, rădăcinile… Mai mult