Redesenarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNNR): Digitalizarea nu mai e o prioritate, ci o urgență esențială pentru transformarea digitală - CursDeGuvernare.ro
duminică

17 octombrie, 2021

Redesenarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNNR): Digitalizarea nu mai e o prioritate, ci o urgență esențială pentru transformarea digitală

27 ianuarie, 2021

Guvernul României a anunțat că va finaliza procesul de revizuire a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până la data de 5 martie, astfel încât acesta să respecte criteriile stabilite de către Comisia Europeană și să conțină proiecte care pot fi finalizate până la data de 31 decembrie 2026, cel târziu.

Unul dintre capitolele care trebuie ”restructurate” din temelii este cel referitor la Digitalizare.

Relansare economică condusă de digitalizare

Solicitarea Comisiei este ca Digitalizarea să beneficieze de 20% din banii alocați fiecărui stat membru UE prin Mecanismul de redresare și reziliență, adică aproximativ 6 miliarde euro din cei 30,4 alocați României.


În prima variantă a planului, transmisă la Bruxelles anul trecut, alocările directe pentru activitățile de digitalizare a marilor servicii publice erau în valoare de de 0,7 miliarde euro. Investiții în digitalizare erau preconizate și în alte domenii precum, tranziția digitală a IMM-urilor, transportul durabil, eficiență energetică, mediu și altele, lipsind însă o claritate cu privire la bugetele efectiv alocate și categoriile de investiții avute în vedere.

O serie întreagă de companii, organizații patronale și profesionale, cât și ONG-uri, au transmis în ultima perioadă propuneri de măsuri și investiții, precum și disponibilitatea de a contribui cu proprii specialiști la revizuirea PNRR.

Printre propunerile semnalate, se regăsește și nevoia de a introduce în PNRR un capitol distinct dedicat digitalizării, care să cuprindă toate dimensiunile relevante acestei direcții principale de reformă.


În același timp, mesajele venite dinspre Bruxelles, fie de la oficiali ai Comisiei, fie de la europarlamentari români, indică dorința clară de a pune accent pe transformarea ”verde” și digitală a economiilor.

O administrație publică orientată spre viitor

În cadrul unui webinar organizat în noiembrie 2020 de Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană și UiPath, Khalil Rouhana, director general-adjunct al Direcției Generale Rețele de Comunicații, Conținut și Tehnologie (CONNECT), din cadrul Comisiei Europene, a indicat că transformarea digitală a fost una dintre cele două priorități-cheie ale Comisiei încă de dinainte de debutul pandemiei.

În opinia sa, transformarea digitală este o oportunitate pentru UE de a-și moderniza economia și de a utiliza soluțiile digitale pentru a aborda provocările sociale critice.

Astfel de investiții s-ar putea concentra pe date, pe inteligență artificială sau alte tehnologii digitale, făcând din sectorul public al UE un ”vârf de lance” pe calea adoptării celor mai noi tehnologii digitale. Mai mult, Comisia Europeană a pus la dispoziția statelor membre o sursă de inspirație în proiectarea componentelor lor de reforme și investiții, inclusiv componenta sectorului public. E vorba de documentul O administrație publică potrivită pentru viitor”.

Siegfried Mureșan, coraportor al Parlamentului European pe Mecanismul de Redresare și Reziliență, a precizat în cadrul videoconferinței ”Bugetul de stat și bugetele economiei reale: Fiscalitatea 2021, organizată pe 14 ianuarie de cursdeguvernare.ro: ”Singurele criterii sunt ca 37% din bani să meargă în proiecte care au o contribuție pozitivă asupra mediului și 20% să conțină o componentă digitală”.

Dragoș Pîslaru, coraportor al Parlamentului European pe Mecanismul de Redresare și Reziliență, a precizat că 20% alocări pentru digitalizare reprezintă un prag minim și a încurajat statele membre, România în special, să aloce digitalizării un buget peste acest prag minim și să reflecte această prioritate în mod clar în PNRR.

Mesajul a fost recepționat de Portugalia: Ambasadorul Pedro Lourtie, Reprezentant Permanent adjunct al Portugaliei pe lângă Uniunea Europeană, a anunțat în cadrul webinarului menționat mai sus că țara sa va aloca 31% din fondurile alocate propriului plan național de redresare și reziliență pentru următoarele priorități:

  • Educație digitală
  • Intreprinderi digitale
  • Administrație digitală

Care e pasul decisiv în digitalizarea sectorului public

România ar trebui să urmeze exemplul Portugaliei, mai ales că nevoile de transformare digitală sunt similare. Iar fondurile puse la dispoziție prin Mecanismul de Redresare și Reziliență pot asigura realizarea unor proiecte majore, decisive pentru modernizarea statului român.

Este vorba de cloudul guvernamental, de identitatea electronică, de interoperabilitatea bazelor de date și, în special, de automatizarea proceselor și digitalizarea serviciilor publice.

Și, în egală măsură, este vorba de ”alfabetizarea digitală” a populației.

Primele trei proiecte sunt ceva mai vechi, însă trenează nejustificat. Acestea ar rezolva problema ”insulelor digitale” construite în România în ultimii 15-20 de ani și ar eficientiza relația stat-contribuabil.

Iar RPA, adică Robotic Process Automation, tehnologia de automatizare a proceselor de business, poate contribui substanțial la agenda națională de digitalizare și eficientizare a administrației publice, fiind dovedit -inclusiv în România, după rezultatele obținute în urma automatizării unor procese interne ale Agenției de Plăți și Inspecție Socială – ANPIS că aceasta reduce birocrația, crește productivitatea și face serviciile publice mai rapide, mai eficiente și mai sigure.

De altfel, și Parlamentul European, prin intermediul unei rezoluții din 12 februarie 2019 privind o politică industrială europeană cuprinzătoare privind inteligența artificială și robotică a recunoscut în mod specific impactul RPA asupra îmbunătățirii proceselor din sectorul public și a interoperabilității sale cu sistemele tradiționale, în funcțiune în administrațiile de stat.

Calendarul ”ambițios” pentru actualizarea PNRR

În condițiile în care Comisia și-a propus luna aprilie ca termen de aprobare a planurilor naționale, România trebuie să acționeze rapid pentru corectarea deficiențelor din planul său astfel încât să nu rateze startul finanțărilor.

Potrivit calendarului oficial comunicat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în perioada 25 ianuarie – 23 februarie echipe tehnice, mai exact oameni din ministerele de linie, vor lucra la elaborarea noului PNRR. Mediul privat și specialiștii au la dispoziție o zi – 24 februarie – să transmită ministerelor propuneri de reforme și proiecte. Pe data de 4 martie, guvernul va organiza întâlniri cu partenerii de dialog și va centralizare propunerile primite. Termenul limită pentru actualizarea PNRR este 5 martie.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Un calendar ambițios, la finalul căruia guvernul este obligat să livreze un document care să reflecte viziunea europeană, inclusiv cea de transformare digitală a statului român.

Pandemia COVID-19 a scos la iveală multe din vulnerabilitățile administrației publice. PNRR oferă însă Romaniei o șansă unică de a deveni mai competitivă și coezivă din punct de vedere social și economic. Dacă digitalizarea a fost până acum o prioritate, ea este în prezent o urgență. Și cu cât putem mobiliza resursele mai repede, cu atât aceasta va putea deveni o realitate.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr