Curtea de Justiție a UE ar trebui să respingă recursurile Poloniei și Ungariei împotriva mecanismului ce condiţionează acordarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, conform opiniei avocatului general al CJUE, Campos Sánchez-Bordona.
„Acest regim a fost adoptat pe un temei juridic adecvat, este compatibil cu articolul 7 al Tratatului UE şi respectă principiul securităţii juridice”, arată avocatul general, într-un comunicat publicat joi pe site-ul CJUE și citat de Reuters, agenție preluată de Agerpres.
Concluziile avocatului general nu sunt obligatorii pentru Curte, dar sunt în general urmate de aceasta.
Verdictul final este aşteptat în câteva săptămâni, probabil la începutul lui 2022.
Intrat în vigoare la 1 ianuarie, dar încă neutilizat vreodată, noul regulament stabileşte un mecanism general de „condiţionalitate” pentru protecţia bugetului Uniunii Europene în cazul unei încălcări a principiilor statului de drept în statele membre (absenţa independenţei justiţiei, corupţie ş.a.), ce afectează sau riscă să afecteze bugetul Uniunii.
Regulamentul permite ca, la cererea Comisiei Europene, Consiliul să adopte, printre altele, măsuri precum suspendarea plăţilor care trebuie realizate din bugetul Uniunii sau suspendarea aprobării unuia sau a multor programe finanţate din acest buget.
Polonia şi Ungaria, care fac parte dintre ţările potenţial ameninţate de acest mecanism de condiţionalitate, din cauza disputelor recurente cu UE în privinţa statului de drept, au sesizat în martie CJUE pentru anularea lui, invocând, printre alte motive, absenţa sau caracterul inadecvat al temeiului juridic ales pentru regulament, incompatibilitatea acestuia cu articolul 7 din Tratat şi încălcarea principiului securităţii juridice.
Primul pas pentru suspendarea fondurilor, făcut de Comisie în noiembrie
Comisia Europeană, responsabilă cu declanşarea mecanismului, a indicat că va aştepta decizia CJUE înainte de a lua măsuri, însă a început să strângă informaţii pentru a constitui dosare şi, pe 19 noiembrie, a trimis scrisori Varşoviei şi Budapestei.
În funcție de răspunsurile pe care Varșovia și Budapesta le vor formula, Comisia va decide pașii următori, dar nu poate impune singură blocarea banilor. Consiliul European, forul șefilor de stat și de guvern ai UE, trebuie să aprobe sancțiunile propuse de Comisie cu majoritate calificată, adică 15 din cele 27 de țări membre cu cel puțin 65 la sută din populația UE.
Polonia și Ungaria au înregistrat în martie o sesizarea la Curtea de Justiție a UE împotriva mecanismului ce condiționează acordarea de fonduri europene de respectarea regulilor statului de drept.
„Considerăm că acest gen de soluții nu are un fundament în Tratate, este o ingerință în competențele statelor membre și încalcă legislația Uniunii Europene”, menționau cele două state.
În opinia Varșoviei și Budapestei, plățile din bugetul UE trebuei să se bazeze doar pe îndeplinirea condițiilor obiective și concrete.
Demersul celor două state împotriva cărora Comisia Europeană a deschis mai multe proceduri de sancționare din cauza unor măsuri calificate drept încălcări ale drepturilor omului era anticipat.
De altfel președintele CE, Ursula von der Leyen, declara anul trecut că Ungaria și Polonia ar trebui să se adreseze Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru a contesta mecanismul, în loc să blocheze bugetul comunitar pe 2021-2027 şi planul de relansare.
Urmărește-ne pe Google News
