Ungaria şi Polonia, aflate în conflict deschis cu Bruxellesul, contestă luni, la Curtea de Justiție a UE noul mecanism de condiționare a plăților către statele membre de respectarea statului de drept. Lupta în justiție are loc pe fondul controversatei decizii a Curţii Constituţionale poloneze, relatează AFP, citată de News.ro.
Date în judecată în mai multe rânduri la Curtea de la Luxemburg, Budapesta şi Varşovia au înaintat recurs, la câteva zile după ce cea mai înaltă jurisdicţie poloneză – apropiată Partidului Lege şi Justiție (PiS, formațiune conservatoare aflată la putere) – a hotărât să declare război primatului dreptului european şi competenţei Curţii de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Dispozitivul pe care-l contestă cele două ţări este absolut nou. El permite suspendarea sau reducerea plăţii fondurilor europene către un stat, în cazul în care acesta încalcă principiile statului de drept (luptă insuficient împotriva conflictelor de interese, încalcă independenţa justiţiei etc.) şi aduce atingere sau riscă să aducă atingere intereselor financiare ale UE.
Acest „mecanism de condiţionare” este rezultatul unui compromis obţinut cu dificultate la adoptarea bugetului pe termen lung al UE, la sfârşitul lui 2020 și a fost cerut de așa-numitele state „frugale”, cu Olanda în frunte.
Nu a fost folosit niciodată până acum.
Comisia Europeană, între Parlament și statele ce ar putea fi vizate de noul mecanism
Varşovia şi Budapesta, care se află între ţările ce ar putea fi vizate de această procedură – din cauza conflictelor lor recurente cu UE pe tema statului de drept – au sesizat în martie CJUE în vederea unei anulări a mecanismului.
Statele membre UE au acceptat în decembrie să aştepte avizul CJUE cu privire la acest mecanism înainte ca executivul UE să-l pună în aplicare.
Însă unii eurodeputaţi denunţă această amânare şi ameninţă să dea CE în judecată, dacă nu lansează rapid această procedură, care prevede mai multe etape şi care este necesar să fie validată de către statele membre UE cu o majoritate calificată înainte să se soldeze cu o eventuală sancţiune – suspendarea sau reducerea fondurilor.
CE, supusă acestor presiuni, ar putea lansa prima etapă în săptămânile următoare, potrivit unor surse europene.
O hotărâre a CJUE cu privire la recursul polonezo-ungar, examinat într-o şedinţă de două zile care începe luni după-amiaza, ar urma să fie pronunţată abia peste câteva luni.
Eurodeputaţii au îndemnat din nou, vineri, Bruxellesul să acţioneze împotriva Poloniei, ca măsură de retorsiune faţă de hotărârea fără precedent a Tribunalului Constituţional polonez, care a stabilit că anumite articole ale tratatelor UE sunt incompatibile cu Constituţia poloneză.
Îngrijorări referitoare la un eventual „Polexit”
Această hotărâre poloneză istorică alimentează temeri cu privire la un „Polexit” şi a determinat zeci de mii de polonezi să-şi manifesteze, duminică, susţinerea faţă de apartenenţa Poloniei la UE.
Polonia argumentează – în contestarea legalităţii acestui mecanism – că acesta reprezintă o modificare de facto a tratatelor şi că nu conţine garanţiile necesare de obiectivitate şi imparţialitate.
Ungaria consideră că anumite comportamente şi situaţii susceptibile să fie sancţionate nu sunt definite suficient de precis şi creează o insecuritate juridică.
Validarea planurilor de relansare economică post-covid a ale cele două ţări este blocată, din cauza aceloraşi probleme cu statul de drept.
Totodată, hărmălaia cauzată de curtea poloneză riscă să conducă la o întârziere şi mai mare a aprobării planului Varşoviei, care prevede subvenţii în valoare de 23,9 miliarde de euro şi împrumuturi în valoare de 12,1 miliarde de euro.
