Comisia Europeană a transmis Ungariei și Poloniei că problemele legate de independența sistemului judiciar, lipsa de rezultate în combaterea corupției și deficiențe în procesul achizițiilor publice ar putea reprezenta un risc pentru interesele financiare ale UE.
Avertismentele sunt conținute de două scrisori, consultate de Politico, și reprezintă un prim pas către declanșarea mecanismului care permite blocarea banilor UE din cauza preocupărilor legate de statul de drept. Aceste scrisori au fost semnate de directorul general pentru buget, Gert-Jan Koopman, și trimise vineri în Ungaria și Polonia.
Mecanismul, care a intrat în vigoare la începutul acestui an, dar nu a fost încă utilizat oficial, permite blocului să reducă finanțarea țărilor membre în cazurile în care anumite încălcări ale statului de drept afectează interesele financiare ale blocului sau buna gestiune a bugetului UE.
Comisia suspectează că rudele și prietenii lui Viktor Orban beneficiază de fonduri UE
În scrisoarea transmisă Ungariei, Comisia descrie o serie de ”probleme sistemice” și lipsa rezultatelor în combaterea corupției în Ungaria. Documentul pune autorităților maghiare 16 întrebări specifice cu privire la chestiuni precum conflictele de interese, beneficiarii finanțărilor UE și modul în care este garantată independența instanțelor. Comisia a subliniat că oficiul antifraudă al blocului (OLAF) a constatat că, în perioada 2016-2020, recomandările financiare adresate Ungariei în domenii precum dezvoltarea regională și agricultura au fost „de aproape opt ori mai numeroase decât media recomandărilor similare formulate restului statelor UE”.
De asemenea, Comisia a exprimat îngrijorarea că „în mai multe rânduri în ultimii ani, Ungaria a retras multe proiecte sau de cheltuieli finanțate de UE după audituri ale serviciilor Comisiei sau investigații OLAF”, continuând apoi să finanțeze aceste proiecte din bugetul național, o mișcare care are un „impact negativ asupra efectului descurajator al controalelor și auditurilor Comisiei și al investigațiilor OLAF”.
În semn de îngrijorare că prietenii apropiați sau membrii familiei primului ministru Viktor Orbán au acces la o mare parte din finanțarea UE, Comisia a cerut autorităților maghiare „să indice sumele din fondurile Uniunii care au fost folosite pentru finanțarea proiectelor din zona Lacului Balaton” și să furnizeze „lista celor zece grupuri de persoane fizice sau de întreprinderi care primesc cea mai mare pondere a plăților directe din PAC în Ungaria.”
Statul de drept, principala preocupare a UE în relația cu Polonia
În scrisoarea adresată Poloniei, Comisia și-a exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa de independență a judecătorilor și la lipsa de eficacitate și imparțialitate a procurorilor, precum și cu privire la deciziea Tribunalului Constituțional al Poloniei, care spunea că dreptul UE nu primează în fața Constituției polone.
Potrivit Bruxelles-ului, reformele din sistemul judiciar efectuate de guvernul conservator al PiS „ar putea afecta eficacitatea și imparțialitatea procedurilor judiciare în cazurile legate de nereguli în gestionarea fondurilor europenei, creând un risc pentru protecția interesele financiare ale Uniunii Europene.” Comisia a subliniat că „punerea în pericol a independenței sistemului judiciar poate indica o încălcare a principiilor statului de drept”.
Comisia a întrebat guvernul polonez cum va garanta respectarea dispozițiilor relevante ale dreptului UE și a hotărârilor instanțelor UE, inclusiv cele referitoare la protecția intereselor financiare ale UE , în lumina deciziei Tribunalului Constituțional.
Bruxelles mai întreabă cum poate Varșovia să protejeze procurorii „de ingerințe nejustificate din partea ministrului justiției”, subliniind că acest lucru este important „în legătură cu investigarea și urmărirea penală a fraudei, corupției sau în cazuri de încălcări ale dreptului Uniunii.”
În funcție de răspunsurile pe care Varșovia și Budapesta le vor formula, Comisia va decide pașii următori, dar nu poate impune singură blocarea banilor. Consiliul European, forul șefilor de stat și de guvern ai UE, trebuie să aprobe sancțiunile propuse de Comisie cu majoritate calificată, adică 15 din cele 27 de țări membre cu cel puțin 65 la sută din populația UE.
