Noul președinte al ANAF, Mihaela Triculescu, a fost șefa compartimentului financiar-contabil al firmei de curățenie a Primăriei comunei Cârcea, județul Dolj, conform site-ului Recorder.
În ultimii ani, în paralel cu activitatea de lichidator judiciar, Mihaela Triculescu a ocupat și postul de contabilă la SC servicii Publice SA, firma de curățenie deținută de primăria localității Cârcea, cu aproximativ 3.300 de locuitori.
Valerică Pupăză, primarul comunei Cârcea, a confirmat pentru Recorder această perioadă din CV-ul noului șef al ANAF:
„Dați-mi voie să nu vă dau răspunsuri la întrebările dumneavoastră. A fost contabilă la noi și mai multe nu am ce să spun. Lăsați-mă să mă opresc aici”, a declarat Valerică Pupăză.
Potrivit surselor Recorder, cel care a propulsat-o pe Mihaela Triculescu la conducerea ANAF ar fi Darius Vâlcov, consilier al premierului, autorul programului de guvernare al coaliției PSD – ALDE și personajul considerat eminența cenușie din Palatul Victoria.
Noua șefă supremă a ANAF – respinsă de trei ori la concursurile pentru posturi în ANAF
Actuala șefă ANAF, numită politic, a eșuat de cel puțin trei ori să ocupe prin concurs un post în această instituție:
-. În 2014, Mihaela Triculescu a pierdut concursul pentru un post de inspector superior în cadrul Direcţiei Regionale Antifraudă 4 Târgu-Jiu.
-. Un an mai târziu, noua şefă a Fiscului a picat concursul organizat pentru ocuparea funcţiei de inspector antifraudă în cadrul ANAF.
-. În 2016, Triculescu şi-a deschis un cabinet de insolvenţă, pe site-ul Finanţelor neexistând niciun bilanţ cu privire la activitatea acestuia.
-. Tot în 2016, Triculescu a fost declarată respinsă la concursul de ocupare a unui post de inspector superior în cadrul ANAF Craiova.
Ce poate face un nou șef ANAF, ce ar trebui să facă Finanțele
Motivul oficial pentru care ministrul Teodorovici a solicitat schimbarea șefului ANAF ține de performanța instituției.
”Anul 2019 este un an cu foarte multe provocări, în special în zona economică, iar ANAF, ca principala, poate, instituţie publică din România, trebuie să-şi schimbe radical comportamentul. Trebuie să demonstreze că are un tratament corect, echitabil şi onest faţă de contribuabili, fie persoană fizică, fie persoană juridică”, a spus joi ministrul Finanţelor.
Printre ”elementele esenţiale” pe care ANAF trebuie să le îndeplinească în cursul anului 2019, Eugen Teodorovici a enumerat: informatizarea Fiscului, pe care a catalogat-o drept „o lacună de foarte mulţi ani de zile”, precum şi simplificarea modului de a acţiona în relaţia cu contribuabilul, o mai bună colectare în zona de TVA.
Eugen Teodorovici pune însă în sarcina ANAF și lucruri care țin în primul rând de ministerul pe care îl conduce. E vorba de informatizarea ANAF, care se putea face cu ajutorul proiectului cu Banca Mondială, proiect blocat însă de mai bine de un an de zile.
La acest blocaj a contribuit inclusiv ministrul Teodorovici, care în vara anului 2018 anunța că va propune modificarea acestui proiect.
(Citiți și: Oficial, Banca Mondială- Reforma ANAF este suspendată de 12 luni, Banca nu a mai decontat noi plăți)
”Banca Mondială nu a primit deocamdată nicio decizie formală din partea Guvernului privind calea de urmat”, preciza în octombrie 2018 Banca Mondială, într-un răspunsul transmis cursdeguvernare.ro.
(Citiți și: Informatizarea ANAF- Banca Mondială așteaptă să vadă ce vrea să schimbe România din programul de reformă)
În esență, reforma Fiscului ține de voința politică a ”șefilor” lui Eugen Teodorovici, nu de președintele ANAF.
Noul președinte ANAF poate contribui însă la schimbarea mentalității angajaților acestei instituții, poate îndrepta atenția instituției spre zonele ”clasice” de evaziune, total ignorate de predecesori, și poate revizui ordinele de președinte, emise în special în mandatul lui Gelu Ștefan Diaconu, care au produs blocaje logistice și în economie.
O boală cronică: Cel mai mic grad de colectare din UE
Pe de altă parte, România are cel mai redus grad de colectare a veniturilor fiscale, de circa 25,8 % faţă de PIB, un minim istoric, în condițiile în care media europeană este de 40% din PIB potrivit BNR.
România ar putea construi o autostradă mare în fiecare an dacă ar avea o rată de colectare a TVA-ului ca în Bulgaria, potrivit unei recente comparații sui-generis a președintelui Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru.
În timp ce în Bulgaria se colectează TVA în proporţie de 9,3% din PIB, „la noi doar 6,2%, în condițiile în care cotele standard sunt similare: ei au 20%, noi avem 19%. Diferențele sunt destul de mari la accize, ei 4,9%, noi 3,2%. Accizele noastre sunt mai mari decât ale lor”, a spus Ionuț Dumitru.
De asemenea, veniturile fiscale din primele nouă luni ale anului au fost cu aproape un miliard de euro mai mici decât cele programate, reiese din datele Ministerului Finanţelor Publice (MFP), centralizate de cursdeguvernare.ro.
Astfel, în primul trimestru din 2018, încasările din taxe şi impozite au fost de 35,8 miliarde de lei, faţă de 37,4 miliarde de lei cât anticipa executivul. În trimestrul al doilea, acestea au fost de 32,4 miliarde de lei, cu un miliard de lei sub program, în vreme ce în trimestrul al treilea acestea au însumat 35,4 miliarde de lei, faţă de 37,2 miliarde.
