UPDATE 20.00: Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a fost reales duminică, pentru un mandat de cinci ani, conform datelor neoficiale prezentate de agenția de stat Anadolu.
După numărarea a voturilor din 97% din urne, Erdogan a obținut 52,1% din voturile exprimate în turul doi al alegerilor prezidențiale, învingându-l pe rivalul său, Kemal Kilicdaroglu, care a fost votat de 47,9% dintre cei prezenți la scrutin.
Rezultatele oficiale urmează să fie prezentate de Consiliul electoral suprem.
****
Știrea inițială:
Președintele în funcție Recep Tayyip Erdogan (69 de ani) conduce în turul II al alegerilor prezidențiale din Turcia, cu peste 54% din opțiunile exprimate, după numărarea a 61,38% din urnele de vot, conform agenției naționale de presă Anadolu, citată de Al Jazeera.
Actualul lider de la Ankara pare să-și fi asigurat continuarea cu încă cinci ani a celor două decenii de când conduce în mod autoritar această țară.
Presa a început să preia rezultatele parțiale, transmise începând cu ora 18.15, după ce Consiliul Electoral Suprem a decis eliminarea interdicției de transmitere a rezultatelor numărărtorii până la ora 21.00.
Scrutinul nu s-a desfășurat fără incidente și acuzații aduse de amble părți. Președintele Erdogan a împărțit bani și jucării la școala unde a votat în Istanbul, așa cum face adesea în ziua alegerilor, conform Al Jazeera.
De cealaltă parte, vicepreşedintele Partidului Republican al Poporului (CHP) din Turcia, partid ce face parte dintr-o alianţă de opoziţie al cărei candidat în alegerile prezidenţiale este liderul acestui partid Kemal Kilicdaroglu, a anunţat că a avut loc un atac asupra observatorilor săi din alegeri în sud-estul ţării.
Victoria va consolida puterea lui Erdogan, care a înscris Turcia „într-un marș spre autocrație”
Două viziuni asupra ţării, societăţii şi guvernării sunt propuse celor 60 de milioane de alegători din Turcia (diaspora a votat deja) chemaţi să voteze. Stabilitate cu riscul autocraţiei cu hiper-preşedintele Erdogan, islamo-conservator, 69 de ani, versus o întoarcere la o democraţie paşnică, potrivit contracandidatului Kemal Kilicdaroglu, 74 de ani.
Victoria lui Erdogan ar consolida conducerea unui lider care a transformat Turcia, modificând statul secular fondat în urmă cu 100 de ani pentru a se potrivi viziunii sale conservatoare, întărindu-şi în acelaşi timp puterea, într-o direcţie despre care criticii spun că este un marş spre autocraţie, scrie AFP, preluată de Agerpres.
Pe scena globală, Erdogan a îndepărtat Ankara, membră a NATO, de aliaţii săi occidentali tradiţionali, a întărit legăturile cu preşedintele rus Vladimir Putin şi a transformat Turcia într-o putere regională cu ambiţii.
Votul de duminică este văzut ca unul dintre cele mai importante de la crearea statului turc modern în urmă cu 100 de ani, opoziţia simţind că are cea mai bună şansă de a-l îndepărta pe Erdogan şi de a schimba multe dintre măsurile sale cu efecte pe termen lung asupra Turciei.
Acest al doilea tur are loc la exact zece ani de la marile manifestaţii care au început în parcul Gezi din Istanbul şi s-au răspândit apoi în întreaga Turcie: un prim val de contestare anti-Erdogan, care a fost sever reprimat.
Primul tur s-a derulat în mod „competitiv” însă „limitat” din cauza „avantajului nejustificat” acordat de media oficiale, au estimat misiunea comună a OSCE şi a Consiliului Europei.
În turul doi, opoziţia intenţionează să desfăşoare „cinci observatori pe urnă”, adică un milion de persoane, pentru a supraveghea scrutinul.
Dacă nu va interveni vreun eveniment surprinzător, rezultatele celui de-al doilea tur sunt aşteptate în seara zilei de duminică şi vor fi atent urmărite de aliaţii Turciei, în special în cadrul NATO.
Cel mai longeviv conducător al Turciei
Recep Tayyip Erdogan este deja cel mai longeviv lider al Turciei. Musulman devotat, el a transformat președinția în centru al puterii, dintr-o instituție cu un rol în mare măsură ceremonial, .prin referendumul câștigat în 2017, care a anulat sistemul parlamentar de guvernare al Turciei.
A fost primul președinte ales direct în 2014 și a câștigat alegerile din 2018 care au dus la președinția executivă.
Prima jumătate a mandatului lui Erdogan a inclus reforme care au permis țării să înceapă discuțiile pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Ulterior, Erdogan a suprimat libertățile și drepturile civile, concentrând puterea propriile mâini, în urma unei tentative eșuate de lovitură de stat despre care președintele spune că a fost orchestrată de clericul islamic din SUA Fethullah Gulen.
****
Urmărește-ne pe Google News
