Creșterea economică pe primele trei trimestre din acest an a fost de 2,8% pe serie brută și 3,1% pe serie ajustată sezonier (și utilizată pentru comparabilitate în raportările către Eurostat), potrivit calculelor provizorii date publicității de INS. Se conturează, astfel, o performanță de creștere economică pe 2014 peste prognoza inițială de 2,5%, dat fiind că, istoric, rezultatul de final de an nu diferă semnificativ de cel obținut după primele nouă luni.
Creșterea de 1,8% în trimestrul III față de trimestrul anterior rămâne aproape dublă față de estimarea publicată recent de Comisia Europeană și cea mai mare valoare înregistrată în ultimele unsprezece trimestre. De reținut, deși au fost revizuite ușor valorile din primele două trimestre ale anului, s-a confirmat definitiv că economia nu a fost în recesiune tehnică.
Mai exact, în locul creșterii de 0,5% pe trimestrul unu și scăderii de 0,4% pe trimestrul doi (conform celui mai recent comunicat anterior oferit de INS), avem acum o creștere de 0,7% pe trimestrul unu și o scădere de 0,4% pe trimestrul doi (vezi tabelele comparative de mai jos).
Practic, la reevaluarea făcută de statistica oficială, creșterea din trimestrul III 2013 a fost majorată de puțin iar două zecimi de procent din trimestrul IV 2013 au fost redistribuite în favoarea trimestrului I 2014, ceea ce a afectat în mod ușor negativ și performanța consemnată pentru trimestrul II 2014. Altminteri, am fi avut probleme de matematică specifice indicatorilor care evoluează ”în lanț”.
Similar, creșterea economică din trimestrul trei 2013 a fost revizuită ușor în jos (cu 0,2% ) iar trimestrele adiacente au pierdut câte o zecime de procent, prin raportare la performanța acelorași trimestre din anul precedent. În treacăt fie spus și interesant de urmărit, creșterea economică preliminată pentru anul trecut la 3,5% nu a fost ajustată.
La mijlocul anului, au apărut o serie de estimări ale instituțiilor internaționale și ale departamentelor de analiză macroeconomică din băncile comerciale care vedeau o diminuare sensibilă a performanței de creștere economică pe 2014, undeva în intervalul 1,8% – 2,2%. Se pare că toate aceste anticipații nu se vor materializa.
Acum, potrivit datelor communicate de INS la 9 luni, avem o cu totul altă perspectivă pentru finalul anului, cu un avans de 2,8% în serie brută și 3,1% pe seria ajustată sezonier. Adică nu suntem într-un proces de încetinire a creșterii cum credeam noi, ci de ușoară accelerare. Cu perspective nu de a avea 1,8% – 2% pentru finalul anului ci de a performa peste prognoza inițială de 2,5%.
O explicație pentru reevaluările consitente ar fi utilizarea noului sistem de conturi SEC 2010, utilizat ca standard al procedurilor europene în materie de calcul al PIB. Alta, ceva mai elaborată, trimite la evoluțiile pe ramuri de activitate, unde industria (cu o influență pe creșterea PIB de 1,3%) și sectorul de informații și comunicații ( cu 0,7%) au avut cea mai mare contribuție la avansul economic.
Doar două sectoare au venit cu o influență negativă asupra creșterii economice din acest an. Ele sunt însă foarte importante ca semnal pentru o adevărată reluare a creșterii robuste și sustenabile. Este vorba despre construcții (aflate, însă, în curs de recuperare ca pondere în formarea PIB și ca influență asupra creșterii) și, mai ales, despre sectorul de intermedieri financiare și de asigurări ( care, spre deosebire de construcții, are o pondere în scădere la formarea PIB și menține o influență minimal negativă asupra creșterii economice).
Sunt, de altfel, și punctele în care s-ar putea acționa la nivelul factorilor de decizie, cel puțin prin două măsuri foarte ușor de luat. Prima ar fi indexarea sumei până la care se aplică un TVA de 5% la cumpărarea unei locuințe iar a doua renunțarea la impozitul de 16% , aplicat la dobânzile bancare de la mijlocul lui 2010 (odată cu tăierea salariilor bugetarilor și majorarea TVA).
