Realitatea versus prognozele: situația la zi a indicatorilor pe 2019 - CursDeGuvernare.ro
duminică

5 decembrie, 2021

Realitatea versus prognozele: situația la zi a indicatorilor pe 2019

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

20 octombrie, 2019

Toată construcția programului economic derulat în acest an a fost bazată pe un set de indicatori macroeconomici, revizuiți de CNSP în prognoza de primăvară și rămași la fel până acum în lipsa unei (deja prezentate în alți ani până la mijlocului lui octombrie) alte prognoze pentru 2019. Din compararea cu datelor disponibile deja confirmate de INS se poate vedea cum stăm „la pauză” pentru cifrele privind PIB-ul și ceva mai spre mijlocul „reprizei a doua” în materie de deficite externe și curs de schimb.

Prima observație și cea mai importantă este că am consumat în 8 luni tot ce ne-am planificat pe tot anul și chiar peste în cazul administrației publice ( surprinzătoare creșterea pe partea de formare brută de capital fix) dar FĂRĂ A PRODUCE la nivelul care ne-ar fi permis, chiar și potrivit estimărilor oficiale, să putem susține echilibrele din economie.


În loc să crească cu 5,4%, industria, principalul sector de activitate ce dă trendul general în economie a obținut doar un foarte anemic 0,1% și încă pe o traiectorie de scădere de la începutul anului în curs. Agricultura a fost și ea aproape de stagnare în prima jumătate a anului, în loc să avanseze cu cele două procente prognozate.

(Citiți și: ”Cădere cu 15% a industriei prelucrătoare în august”)

Sectorul care a crescut dublu față de estimări ( beneficiind, însă, și de rezultatele mai slabe din anii anteriori, care s-au constituit drept bază de raportare) a fost cel de construcții. Cu partea de bună că a susținut creșterea economică dar și cu dezavantajul de a masca rezultatele slabe din sectorul manufacturier.

Apropo de sectorul manufacturier, trebuie subliniat că prețurile din economie au avansat din nou ( la fel ca în mulți alți ani ) cu mult peste estimările inițiale. În loc de 3,5%, adică în apropierea mult mai familiarului indice al prețurilor de consum pentru populație, deflatorul cu care se ajustează rezultatul nominal de creștere economică a fost de 6,3 în prima jumătate a anului.


În traducere, degeaba vom atinge nivelul de PIB exprimat în lei la prețurile curente ( să admitem că o vom mai face deși după doar 440 miliarde lei în S1 avem nevoie de 591 miliarde lei pe S2) dacă va trebui să-l diminuăm cu mult mai mult decât am luat inițial în calcul, pentru a face trecerea în termeni reali de creștere economică. Cea care contează și ar trebui luată ca reper când ne aruncăm în a acorda creșteri SUSTENABILE de venituri.

Situație „albastră” pe deficitele externe

Cât despre deficitele externe, situația este „albastră”. În mod evident, conform datelor disponibile la 8 luni, nici vorbă să mai ajungem în 2019 la o creștere cu 6,9% a exporturilor, dat fiind nivelul pe sfert, de doar 1,7% consemnat la finele lui august.

În schimb, pe partea de import de mărfuri, am urcat la peste 60% din creșterea planificată, cu +4,8% în loc de 7,8% prognoza de final de an.

(Citiți și: ”Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România”)

De unde a rezultat și un deficit comercial în creștere aproape dublă față de cea prognozată inițial. După o majorare de  20,8% la 8 luni, șansele de a mai limita avansul minusului din schimburile externe de mărfuri pe acest an la doar 11,6% sunt, practic, nule.

La fel ca și cele de a ne mai încadra în deficitul de cont curent, unde „planul de 3,3% din PIB” a fost deja realizat în avans, după numai 8 luni.

De remarcat, cursul de schimb mediu a fost singurul indicator care s-a păstrat exact la nivelul revizuit de CNSP în primăvară, după ce devenise evident că pragul de 4,65 lei nu va putea fi păstrat. Cu 4,7382 lei/euro față de 4,74 lei/euro după primele 9 luni, suntem exact unde s-a prognozat oficial, nu că am avea și argumente din economia reală care să justifice realizarea.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

În context, dacă nu ne-am făcut „temele” și nu am luat note bune la materiile din economie, rămâne să vedem cât ne mai putem permite să ne jucăm cu veniturile. Acestea au fost prevăzute DACĂ ne-am fi făcut temele și am fi luat examenele de păstrare a indicatorilor economici în parametri asumați, nu indiferent de mersul economiei. Altminteri, economie rimează cu datorie, iar datoriile se plătesc sub o formă sau alta.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

A apărut nr. 88 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare: Din cele 192 de pagini, 22 sunt alocate unei serii de analize care focalizează pe marea problemă...

rrr