La obiect

Cât de realistă este o mai mare implicare a NATO în Orientul Mijlociu – cifre la zi ale prezenței militare în regiune

A fost decizia lui Donald Trump să nu escaladeze militar conflictul cu Iran și să mute confruntarea cu Teheran în domeniul economic. ”Plasa de siguranță”… Mai mult

09.01.2020

La obiect

Catastrofalul mecanism de prevenție din Sănătatea românească: studiu de caz – cancerul la sân. Bulgaria stă de 100 de ori mai bine ca noi

Eurostat prezintă un infografic elocvent pentru abordarile din sistemul de sănătate și pentru modul de a gândi al românilor. Care, din acest punct de vedere,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

Deficitul comercial la 11 luni a depășit 7% din PIB: Sectorul de mașini, pe minus de 3 luni

Deficitul comercial pe luna noiembrie 2019 a fost de 1.490,9 milioane euro, cu aproape cinci procente mai mic față de aceeaşi lună a anului trecut,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

Cronicile

Realitatea versus prognozele: situația la zi a indicatorilor pe 2019

de Marin Pana , 20.10.2019

Toată construcția programului economic derulat în acest an a fost bazată pe un set de indicatori macroeconomici, revizuiți de CNSP în prognoza de primăvară și rămași la fel până acum în lipsa unei (deja prezentate în alți ani până la mijlocului lui octombrie) alte prognoze pentru 2019. Din compararea cu datelor disponibile deja confirmate de INS se poate vedea cum stăm „la pauză” pentru cifrele privind PIB-ul și ceva mai spre mijlocul „reprizei a doua” în materie de deficite externe și curs de schimb.

Prima observație și cea mai importantă este că am consumat în 8 luni tot ce ne-am planificat pe tot anul și chiar peste în cazul administrației publice ( surprinzătoare creșterea pe partea de formare brută de capital fix) dar FĂRĂ A PRODUCE la nivelul care ne-ar fi permis, chiar și potrivit estimărilor oficiale, să putem susține echilibrele din economie.

În loc să crească cu 5,4%, industria, principalul sector de activitate ce dă trendul general în economie a obținut doar un foarte anemic 0,1% și încă pe o traiectorie de scădere de la începutul anului în curs. Agricultura a fost și ea aproape de stagnare în prima jumătate a anului, în loc să avanseze cu cele două procente prognozate.

(Citiți și: ”Cădere cu 15% a industriei prelucrătoare în august”)

Sectorul care a crescut dublu față de estimări ( beneficiind, însă, și de rezultatele mai slabe din anii anteriori, care s-au constituit drept bază de raportare) a fost cel de construcții. Cu partea de bună că a susținut creșterea economică dar și cu dezavantajul de a masca rezultatele slabe din sectorul manufacturier.

Apropo de sectorul manufacturier, trebuie subliniat că prețurile din economie au avansat din nou ( la fel ca în mulți alți ani ) cu mult peste estimările inițiale. În loc de 3,5%, adică în apropierea mult mai familiarului indice al prețurilor de consum pentru populație, deflatorul cu care se ajustează rezultatul nominal de creștere economică a fost de 6,3 în prima jumătate a anului.

În traducere, degeaba vom atinge nivelul de PIB exprimat în lei la prețurile curente ( să admitem că o vom mai face deși după doar 440 miliarde lei în S1 avem nevoie de 591 miliarde lei pe S2) dacă va trebui să-l diminuăm cu mult mai mult decât am luat inițial în calcul, pentru a face trecerea în termeni reali de creștere economică. Cea care contează și ar trebui luată ca reper când ne aruncăm în a acorda creșteri SUSTENABILE de venituri.

Situație „albastră” pe deficitele externe

Cât despre deficitele externe, situația este „albastră”. În mod evident, conform datelor disponibile la 8 luni, nici vorbă să mai ajungem în 2019 la o creștere cu 6,9% a exporturilor, dat fiind nivelul pe sfert, de doar 1,7% consemnat la finele lui august.

În schimb, pe partea de import de mărfuri, am urcat la peste 60% din creșterea planificată, cu +4,8% în loc de 7,8% prognoza de final de an.

(Citiți și: ”Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România”)

De unde a rezultat și un deficit comercial în creștere aproape dublă față de cea prognozată inițial. După o majorare de  20,8% la 8 luni, șansele de a mai limita avansul minusului din schimburile externe de mărfuri pe acest an la doar 11,6% sunt, practic, nule.

La fel ca și cele de a ne mai încadra în deficitul de cont curent, unde „planul de 3,3% din PIB” a fost deja realizat în avans, după numai 8 luni.

De remarcat, cursul de schimb mediu a fost singurul indicator care s-a păstrat exact la nivelul revizuit de CNSP în primăvară, după ce devenise evident că pragul de 4,65 lei nu va putea fi păstrat. Cu 4,7382 lei/euro față de 4,74 lei/euro după primele 9 luni, suntem exact unde s-a prognozat oficial, nu că am avea și argumente din economia reală care să justifice realizarea.

În context, dacă nu ne-am făcut „temele” și nu am luat note bune la materiile din economie, rămâne să vedem cât ne mai putem permite să ne jucăm cu veniturile. Acestea au fost prevăzute DACĂ ne-am fi făcut temele și am fi luat examenele de păstrare a indicatorilor economici în parametri asumați, nu indiferent de mersul economiei. Altminteri, economie rimează cu datorie, iar datoriile se plătesc sub o formă sau alta.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.10.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban: Gazoductul BRUA se va interconecta cu TurkStream prin Bulgaria

Adrian N Ionescu

Gazoductul BRUA, prin care UE își propune să diversifice aprovizionarea Europei cu surse din afara Rusiei, se va putea aproviziona prin Bulgaria cu gaze rusești… Mai mult

Stiri

Productivitatea pe salariat după tipurile de întreprinderi – comerțul înaintea industriei

Marin Pana

Potrivit datelor  INS pentru referitoare la activitatea întreprinderilor din industrie, construcţii, comerţ şi servicii de piaţă (date provizorii), cea mai mare productivitate pe salariat în… Mai mult

Stiri

Creștere a natalității la Cluj-Napoca, fără politici demografice speciale. Doar politici de creștere a calității vieții și locuirii

Vladimir Ionescu

În Cluj-Napoca s-au născut cu 25% mai mulți copii în 2019 față de 2008. Tinerii încep din ce în ce mai mult să pună accentul… Mai mult

Stiri

Șeful Poliției Câmpia Turzii iese la pensie la 51 de ani: a fost prins băut la volan

Vladimir Ionescu

Șeful Poliției Câmpia Turzii, Dorel Florian Fodorean, s-a pensionat la 51 de ani, după ce a refuzat, recent, să sufle în etilotest „din motive medicale”,… Mai mult

Digital

Premierul Orban despre digitalizarea ANAF: Ducem problema evaziunii în CSAT, procedurile de licitație vor fi rapide

Adrian N Ionescu

În cazul în care Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) va considera că evaziunea fiscală este o ameninţare la adresa siguranţei naţionale, Guvernul va… Mai mult

Europa

Libia – Summit la Berlin: Eforturi de a readuce taberele ostile la negocieri și de a debloca producția de țiței în estul țării

Adrian N Ionescu

Reprezentanții marilor puteri, ai Turciei, țărilor arabe, ai ONU și ai Africii încă încearcă, duminică seara, să convingă cele două tabere ostile din Libia să… Mai mult

Stiri

Ministrul Mediului promite cea mai amplă campanie de împădurire din istoria României. La primăvară

Vladimir Ionescu

În primăvara acestui an, va demara o campanie de împădurire a terenurilor degradate în vederea protejării solului, a refacerii echilibrului hidrologic şi a îmbunătăţirii condiţiilor… Mai mult