Mediul de afaceri, instanțe și organizații sunt nemulțumite toate de proiectul bugetului de stat 2024 și de proiectul ordonanței cu măsuri fiscale. Marii contribuabili reprezentați de Concordia au anunțat că vor aviza negativ în CES proiectul de buget, ACAROM critică măsurile care vor afecta bugetele Rabla și Rabla plus, iar Tribunalul București a decis să amâne toate procesele până ce guvernul va plăti magistraților salariile restante.
Concordia: Bugetul este construit nerealist, vor urma creșteri de taxe și impozite
Confederația patronală Concordia a anunțat că va vota negativ pe proiectele din pachetul bugetului 2024, întrucât nu consideră realizabilă creșterea colectării cu 30 de miliarde de lei și se teme că deficitul va fi acoperit de mediul de afaceri, care se va confrunta cu majorări de taxe și impozite.
„Marii Contribuabili reprezentanți de Concordia vor aviza negativ în Consiliul Social și Economic de astăzi bugetul pe anul 2024 și măsurile fiscal-bugetare. Ar fi iresponsabil să facem altfel”, preciează un comunicat Concordia.
Motivele respingerii proiectelor de către Concordia, prezentate, prezentate în comunicat
- Nu a existat niciun fel de consultare și discuție cu nicio industrie, dialogul social este din nou o formă care bifează o cerință legală și nimic mai mult, iar dintr-o primă analiză vedem un optimism excesiv și nejustificat în privința nivelului veniturilor.
- ANAF își propune să colecteze 30 de miliarde în plus anul viitor deși anul acesta este cu 12 miliarde sub ce și-a propus.
- Guvernul se așteaptă la intrări din fonduri europene și PNRR de peste 60 de miliarde de lei deși din cele 55 de miliarde pe care și le-a propus în 2023 va realiza puțin sub 29 de miliarde.
- Cele 12 miliarde în plus pe care Guvernul consideră că le va colecta suplimentar din CASS, după extinderea bazei, sunt și ele cu un semn de întrebare în lipsa unei fundamentări din care să înțelegem cum s-a ajuns la această cifră.
- Experiența acestui an ne-a arătat că deși Guvernul are autoritatea politică de a propune ce buget dorește dacă el este construit pe estimări și prognoze nerealiste în privința veniturilor, oalele se sparg repede în capul bunilor plătitori de taxe și impozite. Aceștia vor fi chemați din nou să achite un deficit mai mare decât cel estimat, în ciuda promisiunilor că în 2024 nu vor exista creșteri de taxe și impozite.
- Fondul de tranziție, deși alimentat din supraimpozitarea companiilor din energie, este gol în proiectul de buget; plafoanele pentru Rabla scad semnificativ descurajând aceste programe deși banii din Fondul de Mediu nu pot fi realocați spre alte zone bugetare; impozitul pe cifra de afaceri rămâne cu neclarități semnificative și vedem inclusiv decizii fiscale care vor avea efect retroactiv. Se înăspresc pedepsele pentru evaziune, ceea ce în sine este foarte bine, dar în lipsa reformării și digitalizării ANAF ne temem că instituția va deveni mai opresivă tot cu bunii contribuabili, nu cu evazioniștii”.
Companiile de utilități: ”Risc de colaps în sistemul energetic național”
Dacă statul menține plafonarea facturilor fără a avea un buget în acest sens, există riscul unui colaps în sistemul energetic național, avertizează reprezentanții Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE).
Organizația a atras atenția joi că în proiectul de buget pentru anul viitor, la Fondul de Tranziție – unde ar trebui să fie prevăzute fondurile alocate pentru decontarea facturilor – figurează suma de 0 lei. În aceste condiții, ACUE solicită Guvernului României să anunțe public dacă a luat decizia de a renunța la schemele de sprijin pentru consumatorii de energie.
ACAROM, ”șocat” de noile măsuri fiscal bugetare
Sectorul auto reprezentat la nivel național de ACAROM – Asociația Constructorilor de Automobile din Romania, se declară șocat de noile măsuri bugetar fiscale care vizează programele Rabla și Rabla Plus, anunțate în proiectul de Ordonanță de Urgență publicat miercuri de Ministerul Finanțelor.
Un comunicat al organizației precizează:
După 3 ani de crize succesive care au afectat puternic sectorul auto, atât producția cât și comerțul cu vehicule noi și serviciile aferente; după adoptarea unor măsuri fiscale nediscutate în prealabil cu mediul de afaceri, care impactează direct sectorul auto (taxarea cu 1% a cifrei de afaceri, impozitul pe microîntreprinderi, etc), am constatat cu stupoare că Ministerul Finanțelor – Guvernul României propune spre adoptare noi măsuri a căror aplicare va impacta grav sectorul auto din România.
Astfel, modificarea într-un mod total neprevăzut și dezechilibrat a cuantumului tichetelor oferite în cadrul programului Rabla (la jumătate din valoarea actuală) și a programului Rabla Plus (la 1/5 din valoarea actuală) va duce la o prăbușire a pieței de vehicule noi, coroborată cu o creștere exponențială a importului de vehicule second hand. În 2023 ne așteptăm ca piața de autoturisme noi să atingă valoarea de 145.000 unități, cu contribuția majoră a programelor Rabla și Rabla Plus.
În condițiile măsurilor anunțate, aceste programe își pierd atractivitatea și astfel prognoza pentru 2024 este una dezastruoasa, respectiv o piață de vehicule noi de maxim 80.000 unități, cu impact negativ direct asupra locurilor de muncă din sector, și a cifrei de afaceri a companiilor românești din domeniul auto. Subliniem totodată faptul că diminuarea valorilor tichetelor acordate prin cele 2 programe vor afecta posibilitatea cetățenilor României de a achiziționa vehicule noi, mai puțin poluante.
Astfel, se anulează efectul benefic al derulării programelor în anii precedenți – creșterea ponderii vehiculelor hibride, electrificate și electrice, având ca și consecință directă creșterea importurilor de vehicule second hand, mai poluante și mai nesigure.
În acest fel, Romania va pierde pe mai multe direcții:
- Neîncasarea TVA și a taxelor/contribuțiilor aferente achiziției de vehicule noi (minim 65.000 unități);
- Creșterea nivelului de poluare prin îmbătrânirea parcului auto (importuri mai mari de vehicule second hand plus amânarea deciziei de reînnoire a vehiculelor deja deținute);
- Creșterea comerțului cu vehicule second hand importate (peste 1,5 milioane unități în ultimii 4 ani, din care peste 80% sunt mai vechi de 8 ani), marea majoritate nefiind fiscalizate;
- Impredictibilitate pentru mediul de afaceri cu activități de distribuție și vânzare de vehicule noi, scăderi de volume de vânzări, cifra de afaceri, profitabilitate, aport fiscal la bugetul național, și nu în ultimul rând,
- Afectarea directă a cetățeanului român căruia, astfel, i se reduce speranța achiziționării unui vehicul nou cu suportul acestor programe (valoarea nesemnificativă a tichetelor va descuraja achiziția unui vehicul nou).
În final, ACAROM solicită Guvernului României ”să analizeze cu celeritate posibilul impact negativ al măsurilor propuse și să acționeze în consecință astfel încât trendul pozitiv în demersul de reducere a poluării prin reînnoirea parcului auto național să continue și în viitor, pe baze solide și predictibile, cu programe multi-anuale, precum în statele civilizate”.
Tribunalul București amână procesele până când magistrații își primesc restanțele salariale
Adunarea Generală a judecătorilor Tribunalului Bucureşti a decis joi ca toate procesele de la această instanţă, cu excepţia urgenţelor, să fie amânate până când Guvernul va satisface revendicările magistraţilor cu privire la plata unor drepturi de natură salarială.
Într-un comunicat de presă transmis joi, Tribunalul Bucureşti susţine că proiectul ordonanţei de urgenţă privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice (Ordonanţa „trenuleţ” – n.r.) încalcă independenţa Justiţiei, deoarece sunt ignorate hotărâri judecătoreşti privind plata unor restanţe salariale.
Judecătorii mai consideră că acest proiect de OUG creează o situaţie discriminatorie, Guvernul „nesocotind în mod nepermis” efectele hotărârilor judecătoreşti definitive, fundament al statului de drept, fiind încălcat principiul separaţiei puterilor în stat.
***
