luni

6 februarie, 2023

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

17 ianuarie, 2023

Comisia Europeană va propune o legislație industrială de încurajare a neutralității climatice, care va stabili o serie de obiective pentru tehnologiile curate până în 2030:
măsurile ar urma să-i permită UE să concureze cu pachetul masiv de subvenții verzi introduse de Statele Unite, a anunțat marți președintele executivului european, Ursula von der Leyen, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, transmite Politico.

Propunerile ar veni, însă, pe fondul unor dispute în interiorul UE:
Deși Berlinul și Parisul s-au bucurat istoric de un rol dominant politic și economic în Uniunea Europeană, cifrele uimitoare au dat de gândit altor capitale, într-un moment critic în care subvențiile au revenit în fruntea agendei blocului.

„Scopul va fi concentrarea investițiilor pe proiecte strategice de-a lungul întregului lanț de aprovizionare”, a declarat Ursula von der Leyen. „Ne vom uita în special la modul în care putem simplifica și accelera autorizațiile pentru noi unități de producție cu tehnologie curată.”


Executivul UE va pregăti, de asemenea, un Fond european de suveranitate, ca parte a revizuirii bugetului pe termen lung al blocului, a adăugat ea. De asemenea, la nivel european au loc consultări cu privire la scutiri de taxe pentru investițiile verzi și la revizuirea cadrului privind ajutorul de stat.

(Citește și: ”Războiul subvențiilor dintre motorul franco-german cu SUA și China riscă să fragmenteze economic Europa. Propunerile UE”)

Anunțul Ursulei von der Leyen vine pe fondul adâncirii diviziunilor cu privire la modul în care UE poate răspunde cel mai eficient subvențiilor de 369 de miliarde de dolari pe care SUA le acordă companiilor care realizează investiții în tehnologii verzi, pe teritoriu american, subvenții despre care europenii se tem că vor duce la migrarea multor producători peste ocean.

Disputa din cadrul UE

Pandemia și războiul au dus la o relaxare semnificativă a regulamentelor europene privind ajutorul de stat.
Înlesnirea cadrului menit să asigure competitivitatea în interiorul UE era menită să fie temporară. Competiția globală cu SUA și China i-a forțat pe oficialii europeni să admită că pentru a întări industria europeană este necesară o revizuire a regulilor.

O creștere masivă a subvențiilor riscă o „fragmentare a pieței interne” și „curse dăunătoare ale subvențiilor cu țări terțe și în interiorul UE, cu posibile efecte negative asupra coeziunii”, a avertizat comisarul european pentru concurență, Margrethe Vestager.


În opinia sa, și datele o confirmă, statele mai ”sărace” din UE nu vor avea nicio șansă de a concura cu nivelul subvențiilor pe care și-l permit statele ”bogate”, ceea ce va distorsiona complet piața unică.

De la prelungirea regulamentului temporar privind ajutor de stat, după izbucnirea războiului, statele UE au anunțat ajutoare de stat în valoare de 672 de miliarde de euro.

(Citește și: ”Germania și Franța au beneficiat de 80% dintre subvențiile aprobate în 2022 de Comisia Europeană”)

„53% din ajutorul de stat aprobat a fost notificat de Germania”, reiese din calculele Comisiei. Alte 24% reprezintă subvențiile anunțate de Franța.

Italia s-a clasat la distanță, pe locul trei, cu ajutoare de stat aprobate în valoare de 51 de miliarde de euro, 7,65% din total, iar Danemarca pe patru, cu 24 de miliarde de euro. Restul blocului comunitar a aprobat subvenții de 78 de miliarde de dolari, echivalentul a doar 12% din total.

În timp ce Berlinul și Parisul au puterea financiară de a subvenționa totul, de la energie la semiconductori și producția de baterii, multe alte state UE nu au această marjă fiscală. După cum a avertizat și Vestager, „nu toate statele membre au același spațiu fiscal pentru ajutor de stat. Acesta este un fapt. Și un risc pentru integritatea Europei.”

România, spre exemplu, figurează cu doar câteva miliarde de euro ajutor de stat aprobat în urma relaxării regulilor europene, potrivit calculelor Comisiei.

Franța și Germania, subvenții de două ori mai mari decât contribuția la producția industrială sau PIB-ul UE

Deși Berlinul și Parisul s-au bucurat istoric de un rol dominant politic și economic în Uniunea Europeană, cifrele uimitoare au dat de gândit altor capitale, într-un moment critic în care subvențiile au revenit în fruntea agendei blocului.

Cu toate că Germania și Franța ocupă un rol important în industria europeană, valoarea subvențiilor este totuși disproporționat de ridicat, după cum reiese din graficul de mai jos, realizat de Euronews. Germania și Franța au reprezentat 38% din producția industrială totală a UE, dar subvențiile acordate au avut o pondere aproape dublă.

Analizând cifrele privind PIB-ul, apare o disonanță similară: conform Băncii Mondiale, întreaga economie a UE se ridica la 17,2 trilioane de dolari în 2021, Germania contribuind cu 4,3 miliarde de dolari și Franța cu 2,96 miliarde de dolari. Germania și Franța au reprezentat astfel puțin peste 42% din PIB-ul UE.

Pozițiilor altor capitale

Tot marți, subiectul subvențiilor a fost discutat în cadrul reuniunii miniștrilor de finanțe ai UE, de la Bruxelles.

Premierul spaniol Pedro Sanchez a declarat luni pentru CNBC că Uniunea Europeană are ceva de învățat de la Washington și de la noile sale politici de combatere a inflației, spunând că speră că un război comercial între cele două părți să poată fi evitat.

„Trebuie să reformăm unele aspecte interne ale politicilor noastre industriale, cum ar fi ajutorul de stat, reducerea birocrației și să încercăm să transmitem un mesaj industriei din întreaga lume că Europa și, desigur, Spania, sunt locuri bune de a te stabili”, a adăugat el.

Ministrul italian al economiei a sugerat marți că Uniunea Europeană ar putea replica scheme de finanțare, cum ar fi Fondul său de redresare post-COVID-19, pentru a-și apăra industria subvențiile Statelor Unite ale Americii.

Giancarlo Giorgetti a subliniat importanța „unui drum european pentru industria inovației tehnologice”.

Tot astăzi, vicepreședintele Comisiei, Valdis Dombrovskis, se întâlnește cu reprezentantul comercial al SUA, Katherine Tai, subvențiile americane fiind pe agenda discuțiilor. „Continuăm să lucrăm la, de exemplu, la asigurarea materiilor prime pentru baterii și cum să facem unele progrese acolo”, a spus Dombrovskis luni. „Trebuie să ne uităm și la ceea ce facem la nivelul UE și trebuie spus că problemele cu care se confruntă industriile din UE nu se limitează la legea privind reducerea inflației.”

Capitalele europene au termen limită 25 ianuarie pentru a răspunde la întrebările Comisiei cu privire la o propunere de modificare a legilor UE privind ajutorul de stat.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Deci pana la urma degeaba s-a dus Macron la Biden. Nu a obținut nimic. :)))) hahaha… Bietul Macron, nimeni nu-l baga în seama. Trebuie sa ne gestionam în intern UE

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Deci pana la urma degeaba s-a dus Macron la Biden. Nu a obținut nimic. :)))) hahaha… Bietul Macron, nimeni nu-l baga în seama. Trebuie sa ne gestionam în intern UE

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

România a reușit să facă progrese semnificative în ceea ce privește recuperarea decalajului față de media în privind PIB-ului pe cap de locuitor. Odată cu aderarea la NATO

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: