Războiul din Israel, summit de pace la Cairo în absența SUA, Israel, Iran. Inutil

UPDATE:
Summitul s-a încheiat fără o declarație comună. Liderii din lumea musulmană au condamnat Istareul pentru bombardamente, iar liderii europeni au insistat pe ajutoarele pe care trebuie să le trimită civililor din Gaza – potrivit Reuters.

Egiptul, care a convocat și găzduit summitul, spera ca participanții să ajungă la concluzia că trebuie reluate discuțiile privind conflictul dintre Israel și Palestina și trebuie găsită o soluție pentru o problemă care durează de decenii.

***

Informația de bază:

Liderul egiptean Abdel Fattah el-Sisi găzduieşte sâmbătă la Cairo un summit de pace, în speranţa că poate evita ca situaţia din Gaza să escaladeze într-un război regional mai amplu. Problema sa cheie, scrie Politico, este că trio-ul SUA, Israel şi Iran nu se află la masa discuţiilor

Liderii din 12 ţări, inclusiv înalţi oficiali din Turcia, Qatar şi Europa, se reunesc în Egipt, dar absenţa celor trei mari state care se află în centrul conflictului face foarte puţin probabil ca summitul să poată furniza rezultate surprinzătoare.

Cine vine la summit

Summitul pentru pace de la Cairo, convocat în grabă, în timp ce conflictul încă face ravagii, va reuni mai mulţi şefi de stat şi de guvern arabi şi europeni, alături de miniştri de externe. Summitul este programat să fie deschis de preşedintele egiptean sâmbătă, la ora locală 10.00.

Reuniunea are loc în timp ce Israelul pregăteşte un atac terestru asupra Gazei, în urma atacului din 7 octombrie al Hamas care a ucis 1.400 de persoane. Peste 4.100 de palestinieni au fost ucişi în contraofensiva Israelului, pe fondul unei crize umanitare tot mai mari în Gaza.

China a anunţat că va fi reprezentată de trimisul său pentru probleme din Orientul Mijlociu, Zhai Jun, în timp ce Rusia a declarat că va fi reprezentată de ministrul adjunct de externe Mihail Bogdanov.

Vineri seara însă nu se ştia cine va reprezenta Statele Unite.

Egiptul a spus puţine lucruri despre obiectivele reuniunii, în afară de o declaraţie din 15 octombrie a Preşedinţiei egiptene, potrivit căreia summitul va aborda evoluţiile recente legate de criza din Gaza şi viitorul problemei palestiniene. „Până acum nu există o prezentare precisă a participanţilor. Multe lucruri sunt încă în schimbare”, a declarat o sursă europeană citată de Reuters.

Cancelarul german Olaf Scholz şi premierul britanic Rishi Sunak nu vor participa, în timp ce nu s-a spus oficial dacă preşedintele francez Emmanuel Macron va merge sau nu.

Un oficial de rang înalt al UE a declarat că au existat discuţii despre o declaraţie comună a summitului, dar că există încă „diferenţe”, astfel că nu este clar dacă va exista un text în final. Oficialul a declarat că preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi şeful politicii externe a UE, Josep Borrell, au plănuit să meargă la Cairo, deşi s-au confruntat cu dificultăţi pentru a ajunge la timp, deoarece amândoi se aflau vineri la Washington pentru un summit SUA-UE.

Lista participanților onfirmați

Pe lista participanţilor aşteptaţi până în prezent la Summitul pentru pace de la Cairo se numără:

• Preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi
• Preşedintele palestinian Mahmoud Abbas
• Regele iordanian Abdullah
• Regele Bahreinului Hamad bin Isa Al Khalifa
• Emirul Qatarului, şeicul Tamim bin Hamad al-Thani
• Prinţul moştenitor kuweitian, şeicul Meshal al-Ahmad al-Sabah
• Prim-ministrul italian Giorgia Meloni
• Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez
• Prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis
• Preşedintele cipriot Nikos Christodoulides
• Preşedintele sud-african Cyril Ramaphosa
• Ministrul german de externe Annalena Baerbock
• Ministrul francez de externe Catherine Colonna
• Ministrul japonez de externe Yoko Kamikawa
• Secretarul de stat britanic pentru afaceri externe James Cleverly
• Ministrul norvegian de externe Espen Barth Eide
• Ministrul adjunct de externe al Rusiei, Mihail Bogdanov
• Trimisul Chinei pentru probleme din Orientul Mijlociu, Zhai Jun
• Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Antonio Guterres
• Preşedintele Consiliului European, Charles Michel
• Şeful politicii externe a Uniunii Europene, Josep Borrell

Iran, jucătorul din spatel conflictului

Teheranul este atât un aliat al Hamas, ai cărui militanţi au ucis peste 1.400 de persoane în Israel în atacul din 7 octombrie, cât şi al Hezbollahului libanez, de care mulţi observatori se tem că este gata să intre în război împotriva Israelului dinspre nord. Acesta nu face decât să sporească temerile că Iranul pune la cale un război prin procură destabilizator în tot Orientul Mijlociu.

Grupurile militante susţinute de Teheran au lansat săptămâna aceasta o serie de atacuri cu rachete şi drone asupra garnizoanelor americane din Siria şi Irak, în timp ce rebelii Houthi pro-iranieni din Yemen au lansat trei rachete de croazieră despre care se crede că ar fi vizat Israelul. Rachetele au fost interceptate de o navă de război americană care patrula în Marea Roşie.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul de brigadă Patrick Ryder, a declarat reporterilor: „În acest moment, acest conflict este limitat la Israel şi Hamas şi vom face tot ce putem pentru a asigura descurajarea în regiune, astfel încât acesta să nu devină un conflict mai amplu”, a spus el.

Non-jucători discută despre pace

Totuşi, un progres diplomatic major pare să aibă nevoie de o viziune mai largă pentru pace. Walid Jumblatt, un veteran politic libanez, care conduce minoritatea druză, a subliniat că persoanele care contează cu adevărat nu se vor afla la masa de discuţii de la Cairo. „Ei sunt non-jucători”, a spus el referindu-se la participanţii la summit. „Ei nu au nicio influenţă. Cei trei jucători sunt Israelul, Iranul şi America”, a punctat libanezul.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi Josep Borrell, şeful politicii externe a UE, precum şi lideri din Italia şi Grecia, participă, de asemenea, la reuniunea de sâmbătă, însă preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu va fi prezentă la Cairo. Aceasta s-a confruntat cu o reacţie dură din partea parlamentarilor şi a diplomaţilor europeni pentru că nu a cerut în mod explicit Israelului să respecte dreptul internaţional în războiul său din Gaza în timpul vizitei de solidaritate pe care a făcut-o în această ţară săptămâna trecută.

„O încetare a focului este singurul lucru care ne poate salva pe noi – Libanul – precum şi Egiptul şi Iordania”, subliniază deputatul libanez Wael Abou Faour.

Miercuri, Statele Unite au opus veto unei rezoluţii a ONU care cerea o pauză în atacuri pentru a permite intrarea asistenţei umanitare în Gaza, care este bombardată aproape constant de când Hamas a atacat Israelul. Ambasadorul SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a declarat că rezoluţia nu a reuşit să sublinieze dreptul Israelului la autoapărare.

Un abis între lumea arabă și Occident

Rundele de diplomaţie şi vizitele liderilor occidentali, inclusiv a preşedintelui Joe Biden, a secretarului de stat american Antony Blinken şi a prim-ministrului britanic Rishi Sunak, au subliniat o prăpastie tot mai mare între liderii arabi şi omologii lor americani şi europeni cu privire la modul în care văd conflictul din Gaza şi la cele mai bune modalităţi de a evita un război mai mare.

Liderii occidentali au făcut presiuni asupra liderilor arabi pentru a sprijini Israelul şi a susţine eforturile acestuia de a eradica Hamas. Aceştia spun că Israelul are dreptul, conform dreptului internaţional, să se apere împotriva atacurilor şi văd criza în mare parte ca pe o problemă teroristă.

Liderii arabi spun că singura soluţie reală este ca Occidentul să îşi respecte promisiunile de a crea un stat palestinian independent alături de Israel, iar el-Sisi a subliniat că la conferinţă trebuie să se discute „viitorul problemei palestiniene”. El a condamnat represaliile israeliene pentru că „depăşesc limitele autoapărării şi reprezintă o pedeapsă colectivă” împotriva locuitorilor din Gaza. La începutul acestei săptămâni, el a declarat că prioritatea Egiptului este de a pune capăt violenţelor şi de a oferi asistenţă umanitară palestinienilor blocaţi în Gaza.

Marea necunoscută în regiune: ce facem cu refugiații?

Atât liderul egiptean, cât şi regele Abdullah al II-lea al Iordaniei au propriile preocupări în materie de securitate cu privire la strămutarea populaţiei din Gaza şi la un aflux semnificativ de refugiaţi. „Fără refugiaţi în Iordania, fără refugiaţi în Egipt”, a declarat miercuri monarhul iordanian.

El-Sisi a avertizat, de asemenea, la mijlocul săptămânii trecute, că războiul actual nu vizează doar lupta împotriva Hamas, „ci şi o încercare de a împinge locuitorii civili să migreze în Egipt”. El a avertizat că acest lucru va distruge pacea în regiune.

Alţi politicieni din regiune critică liderii occidentali pentru că au recunoscut doar cu întârziere criza umanitară din Gaza, spunând că, deşi se vorbeşte acum despre furnizarea de ajutoare, niciunul nu a ajuns în enclava de coastă din cauza atacurilor aeriene israeliene.

„Ceea ce vedem este un dublu standard atunci când vine vorba de civilii arabi”, a declarat Achraf Rifi, fost ministru libanez al justiţiei, subliniind că Statele Unite erau văzute ca un mediator, dar nu mai sunt. „Nu mediază, ci escaladează cu retorica lor”, acuză politicianul. „Ei vorbesc despre uciderea unui copil israelian, dar închid ochii la un copil palestinian”, a mai spus el. Rifi, un politician sunnit din nordul Libanului şi un critic înverşunat al Hezbollah, este un fost şef al poliţiei naţionale libaneze.

În ceea ce priveşte conferinţa de la Cairo, nu îşi permite să îşi facă speranţe prea mari şi nu-şi face iluzii cu privire la miză. „Sperăm că se poate găsi o cale de ieşire pentru toată lumea, altfel vom vedea cu toţii iadul”, avertizează libanezul.

O ofensivă terestră în Gaza ar pune presiune suplimentară pe Israel

Ţările arabe şi-au exprimat furia faţă de bombardamentele şi asediul fără precedent ale Israelului asupra Fâşiei Gaza, în care locuiesc 2,3 milioane de persoane.

Confruntările de la graniţa Israelului cu Libanul şi tentativele de atacuri ale forţelor susţinute de Iran în alte părţi au alimentat temerile legate de o propagare, în special dacă o ofensivă terestră se dovedeşte sângeroasă, în timp ce hărţuirea anti-islamică şi antisemită din ce în ce mai intensă în întreaga lume a sporit îngrijorările legate de securitate în multe ţări.

Ţările europene au avut dificultăţi în a stabili o abordare unitară a crizei, dincolo de condamnarea atacului Hamas, după zile de confuzie şi mesaje contradictorii.

Egiptul a încercat să canalizeze ajutorul umanitar către Gaza prin punctul de trecere Rafah, singurul punct de acces care nu este controlat de Israel, dar ajutoarele s-au acumulat pe partea egipteană şi rămân blocate.

Preşedintele Abdel Fattah al-Sisi a declarat miercuri că milioane de egipteni se vor opune oricărei deplasări forţate a palestinienilor în Sinai, adăugând că orice astfel de mişcare ar transforma peninsula egipteană într-o bază pentru atacuri împotriva Israelului. Poziţia Egiptului reflectă temerile arabe că palestinienii ar putea din nou să fugă sau să fie forţaţi să-şi părăsească în masă locuinţele, aşa cum s-a întâmplat în timpul războiului care a însoţit crearea Israelului în 1948.

Oficialii israelieni, inclusiv premierul Benjamin Netanyahu, au declarat că vor nimici Hamas ca represalii pentru atac. Dar Israelul nu are în vedere un final evident, neavând un plan clar pentru modul în care va guverna ulterior enclava palestiniană, potrivit a opt oficiali regionali şi occidentali care cunosc conflictul.

Unii dintre consilierii preşedintelui american Joe Biden sunt îngrijoraţi de faptul că, deşi Israelul ar putea elabora un plan eficient pentru a provoca daune de durată Hamasului, nu a formulat încă o strategie de ieşire, a declarat o sursă de la Washington, familiarizată cu această chestiune.

***