Numărul șomerilor cu vârste între 15 și 74 de ani din România a scăzut în iulie, pentru a doua lună consecutiv, cu o rată lunară de 3,6%, la 432,7 mii de persoane, cel mai redus nivel din februarie 2020, respectiv de dinaintea izbucnirii crizei sanitare, reiese din datele publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS).
”Statisticile confirmă consolidarea tendinței de ameliorare a climatului din sfera pieței forței de muncă în a șaptea lună din 2022, expresie a continuării fluxurilor investiționale în economie, în pofida suprapunerii șocurilor din sfera ofertei și tensiunilor geo-politice regionale”, notează Andrei Rădulescu, director de Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania, într-o notă transmisă investitorilor.
Față de iulie 2021, numărul șomerilor a scăzut cu 0,8%. Astfel, în primele șapte luni din acest an, numărul total al șomerilor a fost cu 1,3% mai redus decât în aceeași perioadă din 2021, pe fondul ”procesului de redeschidere, nivelului redus al costurilor reale de finanțare și implementării programelor europene, factori care au contrabalansat suprapunerea șocurilor din sfera ofertei și consecințele evenimentelor din Ucraina”.
Rata șomajului s-a redus de la 5,4% în iunie la 5,2% în iulie, cel mai scăzut nivel din februarie 2020, după cum se poate observa în graficul de mai jos.
Se evidențiază declinul ratei șomajului la femei de la 4,7% în iunie la 4,3% în iulie, minimul din februarie 2020. De asemenea, rata șomajului la bărbați a scăzut de la 6,0% în iunie la 5,8% în iulie, cel mai redus nivel din iunie 2021.
”Estimările macro-econometrice elaborate indică o evoluție a ratei șomajului din România la un nivel inferior componentei structurale pentru a cincea lună la rând în iulie, ceea ce confirmă faptul că economia a inițiat un nou ciclu (post-pandemie)”, susține Andrei Rădulescu.
În scenariul macroeconomic central al Băncii Transilvania, rata medie anuală a șomajului ar putea înregistra un nivel de 5,6% în intervalul 2022 – 2024.
Conform acestui scenariu intensificarea percepției de risc investițional și acumularea de semnale de ajustare în economia reală vor fi contrabalansate de nivelul redus al costurilor reale de finanțare și perspectiva implementării programelor lansate de Uniunea Europeană după incidența pandemiei (Next Generation și cadrul financiar multianual 2021-2027).
***
