Rata anuală a inflaţiei a crescut în februarie până la 3,83%, de la 3,32% în ianuarie, potrivit indicelui prețurilor de consum (IPC), publicat marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Astfel, creșterea prețurilor de consum a depășit previziunile băncilor care se așteptau la o creștere de până la 3,5% și la o variație de până la 3,6% pe parcursul acestui an.
Mai mult, rata armonizată a preţurilor de consum IAPC, calculată după o metodologie eururopeană, a avut o creştere şi mai abruptă până la 4,0%.
Dacă prețurile vor continua pe această tendință, Banca Națională a României va avea de luat o decizie complicată la următoarele ședințe de politică monetară.
În ianuarie, rata anuală a inflaţiei urcase până la 3,32%, după ce scăzuse la 3,27% în decembrie 2018, iar BNR se văzuse deja nevoită să corecteze în sus, până la 3%, proiecţia inflaţiei pentru sfârşitul anului – acum depăşită.
Cel mai mult s-au scumpit mărfurile alimentare, cu 4,46% față de februarie 2018, preţurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 3,74%, iar preţurile serviciilor au crescut cu 3,08%.
Faţă de decembrie, printre cele mai mari creşteri de preţuri s-au înregistrat, în februarie, la cartofi (21%), alte legume şi conserve de legume (16,6%) şi fructe proaspete (5,26%).
Preţul combustibililor a crescut, faţă de decembrie, cu 2,66%. Scumpirea combustibililor are, tradițional, un impact dintre cele mai mari asupra celorlalte prețuri.
BNR sub presiune
Banca Naţională a României (BNR) a crescut de la 2,9% la 3% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi a estimat un nivel de 3,1% pentru finalul lui 2020.
La ultima ședință de politică monetară, banca centrală a păstrat nemodificată rata dobânzii de referință și celelalte coordonate ale politici sale, așteptând să vadă în ce măsură efectele OUG 114 vor fi absorbite de tendința anterioară de scădere, de până în decembrie.
Astfel, mai toți analişti se așteptau până mai ieri ca BNR să lase nemodificată rata de politică monetară în tot acest an.
BNR va lua următoarele decizizii de politică monetară în 2 aprilie, în condiții complicate, căci nu vor fi cunoscute datele oficiale ale inflaţiei din martie.
Banca centrală se află între argumentele legate de creșterea peste așteptări a presiunii anticipaţiilor inflaţioniste și de faptul că principalul motor al creșterii economice este în continuare consumul și cele legate de scumpirea creditului care ar putea gripa motorul creșterii productive.
Deja, în ianuarie, băncile se așteptau la o înăsprire semnificativă a standardelor de creditare în trimestrul 1 din 2019, atât în cazul creditelor ipotecare, cât și în cazul împrumuturilor de consum pentru populație.
Similar, și în cazul companiilor nefinanciare era așteptată o întărire semnificativă a standardelor de creditare pentru următorul trimestru, potrivit Sondajului privind creditarea efecttuat de BNR.
Totodată, banca centrală se află şi sub tirul cercurilor politice de la guvernare, care o acuză că nu ar fi controlat suficient evoluția dobânzilor și a cursului leului. Atacul politic apelează inclusiv la argumente iraționale din punct de vedere economic și false statistic, cum este acela al presupusei administrări greșite a rezervei internaționale și mai ales a celei de aur.
„În martie s-ar putea înregistra un nou vârf de inflație, ca urmare a creșterii prețurilor administrate la electricitate, a celor la serviciile de telecomunicații și la tutun”, spune Erste Group Research (EGR), într-o notă ulterioară anunţului INS..
„Totuşi, presiunile inflaţioniste ar urma să slăbească spre sfârşitul anului şi să reintre în domeniul ţintit de BNR de 2,5% ± 1 punct procentual”, mai scrie analistul BCR Dorina Ilașco, în nota EGR
